Ansamblu de credincioşi, organizat pe baza unor statute aprobate de o autoritate ecleziastică competentă, care urmăreşte atingerea unor scopuri religioase sau caritative precise. Asociaţiile sunt de două feluri: publice şi private. Cele publice sunt asociaţii care, izvorâte din iniţiativa liberă a credincioşilor (laici, clerici sau călugări), sunt înfiinţate de către autoritatea ecleziastică competentă, acţionează în numele Bisericii, deoarece sunt persoane juridice publice, şi tind, conform dreptului şi statutelor, în vederea binelui public al Bisericii, la atingerea unor scopuri religioase sau caritative, dar mai cu seamă a acelora care din natura lor sunt rezervate autorităţii ecleziastice, cum sunt transmiterea învăţăturii catolice în numele Bisericii Catolice sau promovarea cultului public (cf. CDC, can. 298-301; 312-320). Cele private sunt asociaţii care, izvorâte din iniţiativa liberă a credincioşilor şi conduse de ei conform statutelor, fiind mereu în legătură cu autoritatea ecleziastică competentă care poate să le ridice la rangul de persoane juridice private, îşi propun diferite scopuri religioase sau private, cu excepţia acelora care sunt rezervate autorităţii ecleziastice, cum sunt transmiterea învăţăturii catolice în numele Bisericii sau promovarea cultului public (cf. CDC, can. 321-326).