(Din gr. apóstolos, trimis). Fiecare din cei doisprezece ucenici aleşi de Isus Cristos (cf. Mt 10,2), pentru a fi martorii săi în faţa lumii (cf. Fap 1,8), îndeosebi martorii învierii sale (cf. Fap 1,22), predicatorii Evangheliei (cf. Mt 28,19) şi fundamentele Bisericii (cf. Apoc 1,26). Ei sunt: Petru, Andrei, Iacob, Ioan, Filip, Bartolomeu, Matei, Toma, Iacob al lui Alfeu, Simon Zelotul, Iuda Tadeul şi Iuda Iscarioteanul, în locul căruia a fost ales Matia. În cultul oficial al Bisericii Catolice, sfântul Paul şi sfântul Barnaba, colaborator al lui Paul, au şi ei titlul de apostol. Sfântul Paul mai este numit "Apostolul neamurilor" (al popoarelor păgâne) sau, pur şi simplu, "Apostolul". În sens larg, fiecare creştin este un apostol. "Întrega Biserică este apostolică, întrucât este «trimisă» în lumea întreagă; toţi membrii Bisericii, deşi în moduri diferite sunt părtaşi la această trimitere. Vocaţia creştină este prin natura ei şi chemare la apostolat" (CBC 863).
