© Vatican Media

COMECE: Planul pentru viitorul Europei, împotriva populismelor şi războaielor

Preşedinţia Comisiei Conferinţelor Episcopale ale Uniunii Europene a fost primită în audienţă de Papa Leon al XIV-lea. În timpul întâlnirii, episcopii au prezentat propunerea unei noi ediţii a lucrării "Regândirea Europei" pentru toamna anului 2027.

"Audienţa de astăzi a fost deosebit de cordială, directă şi deschisă în ceea ce priveşte temele abordate. Tema de bază a fost o puternică sintonie între munca noastră şi ceea ce papa ne învaţă şi mărturiseşte prin magisteriul său, poziţiile şi iniţiativele sale". Asta a afirmat episcopul Mariano Crociata, preşedintele Comisiei Conferinţelor Episcopale ale Uniunii Europene, în timpul unei conferinţe de presă care a urmat audienţei pe care Preşedinţia COMECE a avut-o vineri dimineaţă, 22 mai 2026, cu Papa Leon al XIV-lea.

Slăbirea misiunii UE

"Uniunea Europeană - a declarat Crociata - s-a născut ca un proiect de pace şi are pacea în centrul şi în identitatea sa. Prin urmare, este chemată să încurajeze dialogul între ţări şi instituţiile internaţionale, promovând în acelaşi timp multilateralismul, aşa cum a amintit în mod explicit papa". În acelaşi timp, preşedintele COMECE a remarcat că misiunea UE, într-o lume extrem de polarizantă, "este slăbită de lipsa de unitate, cauzată şi de populism".

Promovarea valorilor

Pentru Monseniorul Crociata, "cuvintele evangheliei şi doctrina socială a Bisericii, aplicate problemelor care ne preocupă astăzi", rămân fundamentale. Acesta este punctul central şi "în această privinţă - a subliniat el - nu ne putem retrage din frică, comoditate sau, mai rău, din preferinţe politice. Sarcina noastră depăşeşte diviziunile, majorităţile şi minorităţile: este de a promova valori în slujba omenirii şi a Europei de astăzi". Crociata a subliniat apoi că episcopii i-au prezentat papei propunerea de a organiza o nouă ediţie a evenimentului "Regândirea Europei" în toamna anului 2027, exact la zece ani după prima ediţie, care a reunit aproximativ 300 de participanţi la Vatican, inclusiv reprezentanţi politici ai Uniunii Europene şi ai statelor sale membre, cadre universitare şi reprezentanţi ai Bisericii. "Evenimentul - a clarificat Crociata - îşi propune să fie un moment deosebit de important de reflecţie şi discuţie cu privire la provocările cu care se confruntă Europa şi lumea".

Dialog şi coexistenţă paşnică

Antoine Hérouard, episcop de Dijon şi prim-vicepreşedinte al COMECE, vorbeşte despre o idee de Europă "întemeiată pe unitate şi pace": "Crearea condiţiilor pentru a favoriza dialogul şi coexistenţa paşnică este o responsabilitate care depăşeşte normele şi instituţiile. Europa, în acest sens, este aşteptată şi privită de multe alte ţări şi continente, mai ales într-un moment marcat de războaiele din Europa şi Orientul Mijlociu. Aceasta este o realitate pe care, ca Biserică, suntem chemaţi să o trăim şi să o mărturisim. Nu suntem actori politici şi nu urmărim rezultate politice, dar recunoaştem că anumite principii sunt în armonie cu proiectul european".

Imigranţii şi populismul

Situaţia dificilă a imigranţilor a fost în centrul discursului episcopului Czeslaw Kozon de Copenhaga, vicepreşedinte al episcopilor UE. "Din păcate, imigranţii sunt adesea transformaţi în ţapi ispăşitori, duşmani ai societăţii. Problema imigraţiei există de câteva decenii şi este bine cunoscută, dar ceea ce pare relativ nou este modul în care populismul o foloseşte, transformând-o într-o presupusă ameninţare pentru multe societăţi", a remarcat episcopul Kozon, adăugând că "Biserica catolică, în special în ţările nordice ale Europei, este compusă în mare parte, în unele cazuri majoritar, din imigranţi, primiţi nu numai din motive umanitare, ci şi ca o parte vie a Bisericii". Prezenţa lor, concluzionează el, "este percepută ca o îmbogăţire: în situaţiile în care unele parohii erau în pericol de dispariţie, sosirea imigranţilor a adus o nouă viaţă. Prin urmare, ca Biserică în ţările nordice, avem cel puţin două motive pentru a fi de partea migranţilor: pe de o parte, motive umanitare, pe de altă parte, motive strict ecleziale".

Davide Dionisi

(După Vatican News, 21 mai 2026)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu