© Vatican Media

Papa Leon al XIV-lea: Scrisoare către cardinali

Eminenţa Voastră,

În acest sfânt timp pascal, doresc să vă transmit salutările mele sincere şi fraterne, în speranţa ca pacea Domnului Înviat să susţină şi să reînnoiască lumea noastră suferindă.

De asemenea, vă reînnoiesc recunoştinţa pentru participarea dumneavoastră la consistoriu din ianuarie. Apreciez foarte mult munca desfăşurată în cadrul grupurilor, care a facilitat schimburi libere, concrete şi rodnice spiritual, precum şi calitatea remarcabilă a intervenţiilor făcute în timpul plenarei. Contribuţiile compilate constituie o resursă de valoare durabilă, asupra căreia sper că se va reflecta mai departe şi se va maturiza prin discernământ eclezial.

În observaţiile mele finale din ianuarie, am făcut deja referire la unele elemente privind sinodalitatea care au ieşit în evidenţă din cadrul grupurilor. Acum, doresc să mă concentrez în special asupra a ceea ce a ieşit în evidenţă din cadrul grupurilor cu privire la Evangelii gaudium, în special în ceea ce priveşte misiunea şi transmiterea credinţei.

Contribuţiile dumneavoastră arată clar că această exortaţie continuă să fie un punct de referinţă semnificativ. Pe lângă introducerea unui conţinut nou, ea reorientează totul asupra kerygma ca inimă a identităţii noastre creştine şi ecleziale. A fost recunoscută ca o "gură de aer proaspăt", capabilă să iniţieze procese de convertire pastorală şi misionară - mai degrabă decât să producă reforme structurale imediate - şi astfel să călăuzească profund drumul Bisericii.

Într-adevăr, aţi subliniat modul în care această perspectivă interpelează Biserica la fiecare nivel. La nivel personal, ea cheamă fiecare persoană botezată să-şi reînnoiască întâlnirea cu Cristos, trecând de la o credinţă numai primită la o credinţă cu adevărat trăită şi experimentată. Acest drum afectează însăşi calitatea vieţii spirituale, exprimată în primatul rugăciunii, în mărturia care precedă cuvintele şi în coerenţa dintre credinţă şi viaţă. La nivel comunitar, cere o trecere de la o abordare pastorală de întreţinere la una de misiune. Aceasta necesită comunităţi care să fie agenţi vii ai vestirii - comunităţi primitoare care folosesc un limbaj accesibil, atente la calitatea relaţiilor şi capabile să ofere locuri de ascultare, însoţire şi vindecare. La nivel diecezan, apare cu claritate responsabilitatea păstorilor de a susţine cu hotărâre îndrăzneala misionară, asigurându-se că această îndrăzneală nu este îngreunată sau înăbuşită de excese organizaţionale, ci este călăuzită de un discernământ care ne ajută să recunoaştem ceea ce este esenţial.

Din toate acestea izvorăşte o înţelegere profund unificată a misiunii, care este centrată pe Cristos şi kerygmatică. Se naşte dintr-o întâlnire cu Cristos, capabilă să transforme vieţi şi să se răspândească prin atracţie, mai degrabă decât prin cucerire. Este o misiune integrală, care ţine în echilibru vestirea explicită, mărturia, angajarea şi dialogul şi nu cedează nici tentaţiei prozelitismului, nici unei mentalităţi pur instituţionale de conservare sau expansiune. Chiar şi atunci când Biserica se află în minoritate, este chemată să trăiască cu curaj încrezător, ca o mică turmă care aduce speranţă tuturor, conştientă că scopul misiunii nu este propria supravieţuire, ci comunicarea iubirii cu care Dumnezeu iubeşte lumea.

Printre sugestiile specifice care au apărut, următoarele merită să fie salutate şi reflectate în continuare: necesitatea relansării exortaţiei Evangelii gaudium printr-o evaluare sinceră a ceea ce a fost efectiv îmbrăţişat de-a lungul anilor şi a ceea ce, dimpotrivă, rămâne nefamiliar sau neimplementat, cu o atenţie deosebită la reformele necesare ale proceselor de iniţiere creştină; importanţa valorizării vizitelor apostolice şi pastorale ca oportunităţi autentice de vestire kerygmatică şi de creştere a calităţii relaţiilor; şi necesitatea similară de a reevalua eficacitatea comunicării ecleziale, inclusiv la nivelul Sfântului Scaun, dintr-o perspectivă mai explicit misionară.

Cu inimă recunoscătoare, reînnoiesc mulţumirile mele pentru slujirea şi contribuţia voastră la viaţa Bisericii. În ceea ce priveşte viitorul consistoriu, care va avea loc între 26 şi 27 iunie, informaţii mai detaliate vor fi furnizate la momentul potrivit pentru a ajuta la pregătirile necesare.

În Domnul înviat, izvor al speranţei noastre, vă transmit cele mai calde urări de Paşte.

Cu stimă fraternă în Cristos,

Din Vatican, 12 aprilie 2026

LEO PP. XIV

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu