© Vatican Media

Reflecţii asupra mesajului papei pentru Ziua Mondială a Comunicaţiilor Sociale

Păstrarea capacităţii umane de a gândi: importanţa alfabetizării informaţionale

De optzeci de ani, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) pune în centrul mandatului său protejarea şi promovarea dreptului fundamental la libertatea de exprimare şi la acces la informaţie. În Constituţia UNESCO din 1945 este stabilită angajarea de a promova "libera circulaţie a ideilor cu mijlocul cuvântului şi al imaginii", o convingere născută din cenuşa unui conflict mondial şi înrădăcinată în convingerea că pacea se construieşte pe societăţi informate, înţelegere autentică şi respect reciproc.

Totuşi, aşa cum ne aminteşte Papa Leon al XIV-lea în mesajul său pentru a 60-a Zi Mondială a Comunicaţiilor Sociale, acest drept fundamental se bazează pe ceva şi mai esenţial: capacitatea noastră de a gândi. Discursul este mai mult decât sunet; este expresia exterioară a vieţii noastre interioare: raţionamentul nostru, judecata noastră, memoria noastră şi imaginaţia noastră. Dacă slăbeşte capacitatea noastră de reflecţie, slăbeşte şi capacitatea noastră de a asigura relaţii autentice şi de a căuta adevărul.

Astăzi, această capacitate de reflecţie este pusă la încercare ca niciodată. Tehnologiile digitale şi inteligenţa artificială oferă oportunităţi fără precedent pentru creativitate şi conexiune, totuşi riscă şi să slăbească capacitatea noastră de a distinge realitatea, de a ne relaţiona autentic şi de a gândi liber.

Tocmai din acest motiv, activitatea UNESCO privind alfabetizarea mediatică şi informaţională (MIL), începută cu zeci de ani în urmă, a devenit una dintre cele mai urgente priorităţi educaţionale ale timpului nostru.

O moştenire de empowerment a cetăţenilor

Angajarea UNESCO în favoarea alfabetizării mediatice şi informaţionale datează cu mult înainte de actualul context digital. Încă din 1982, Organizaţia a contribuit la istorica Declaraţie Grünwald privind educaţia la mass-media, care invita guvernele şi educatorii să ofere cetăţenilor "o înţelegere critică a fenomenelor comunicării". Chiar şi atunci obiectivul era clar: persoanele, pretutindeni, trebuiau să posede competenţele necesare pentru a se orienta în informaţii, pentru a le pune în discuţie şi a le utiliza în mod sigur şi etic.

În ultimii patruzeci de ani, UNESCO a continuat să dezvolte acest program, lărgind conceptul de alfabetizare mediatică şi informaţională pentru a aborda noile tehnologii, consolidând cooperarea globală şi ancorând această activitate în drepturile umane, în integritatea informaţiei şi în gestionarea platformelor digitale. Exigenţele au devenit mai presante, mizele mai vizibile, iar riscurile mai existenţiale. Dar obiectivul nu s-a schimbat: garantarea ca persoanele să-şi păstreze libertatea şi capacitatea de a gândi în mod critic.

În octombrie 2025, UNESCO a adus acest mesaj în prim-plan prin campania sa globală "#AI Can Make Mistake" ("#Inteligenţa artificială poate comite greşeli"), lansată în cadrul Săptămânii Mondiale a Alfabetizării Mediatice şi Informaţionale. Campania avea ca obiectiv acela de a aminti lumii că, într-o epocă în care inteligenţa artificială este în măsură să genereze ştiri, sinteze ştiinţifice, imagini şi opere de artă, nicio tehnologie nu poate înlocui nevoia de gândire critică umană. Campania se baza pe cercetări recente care subliniau seriozitatea acestei provocări, revelând că instrumentele de căutare bazate pe inteligenţa artificială, pe care un număr tot mai mare de persoane se bazează ca sursă primară de informaţie, citează surse de ştiri incorecte sau nesigure într-un ritm alarmant.

Înţelegerea stării actuale a alfabetizării mediatice şi informaţionale la nivel global

În afară de această campanie, în 2025, UNESCO a aprofundat propria bază de dovezi desfăşurând prima analiză globală despre alfabetizarea mediatică şi informaţională în toate statele sale membre. Acest studiu oferă o bază de referinţă fundamentală pentru înţelegerea modului în care alfabetizarea mediatică şi informaţională este integrată în sistemele naţionale de educaţie şi în politicile publice din întreaga lume. Rezultatele relevă progrese semnificative - 43% dintre ţări care au integrat-o în programele lor şcolare naţionale -, dar evidenţiază şi o panoramă globală extrem de inegală. În timp ce aproximativ 91% dintre ţările din Europa şi America de Nord includ învăţarea referitoare la alfabetizarea mediatică şi informaţională în programele lor şcolare, alte regiuni prezintă progrese mult mai limitate, evidenţiind disparităţi geografice semnificative, agravate de decalajele digitale.

Studiul identifică, de asemenea, mai multe provocări sistemice care continuă să împiedice implementarea eficientă la nivel global. În primul rând, continuă să existe o confuzie considerabilă între alfabetizarea mediatică şi informaţională şi competenţele digitale de bază: multe ţări se concentrează exclusiv pe competenţele tehnice, neglijând capacităţile de gândire critică şi conştientizarea algoritmică ce constituie nucleul cadrului de referinţă al UNESCO pentru alfabetizarea mediatică şi informaţională.

În al doilea rând, încercările de a o integra ca temă transversală se traduc adesea într-o implementare slabă, deoarece elevii sunt rareori evaluaţi cu privire la aceste competenţe şi deoarece învăţământul depinde în mare măsură de profesorii individuali. În al treilea rând, schimbarea tehnologică, îndeosebi creşterea inteligenţei artificiale şi evoluţia ecosistemelor digitale, este mai rapidă faţă de dezvoltarea programelor de studiu şi de formarea profesorilor.

În cele din urmă, analiza evidenţiază o schimbare în ceea ce priveşte responsabilitatea utilizatorilor, deoarece unele contexte normative indică alfabetizarea mediatică şi informaţională ca soluţie pentru a construi rezilienţa la conţinuturile dăunătoare, neglijând responsabilităţile platformelor digitale şi gestionarea mai largă a ecosistemelor informaţionale.

În ansamblul lor, aceste rezultate demonstrează că, deşi există progrese în recunoaşterea globală a importanţei alfabetizării mediatice şi informaţionale, implementarea sa rămâne fragmentară şi inegală. Acest lucru consolidează rolul strategic pe care UNESCO trebuie să îl joace în continuare în sprijinirea statelor membre pentru a garanta că fiecare societate poate cultiva competenţele critice necesare pentru a naviga în ecosistemele informaţionale complexe de astăzi.

Consolidarea integrităţii informaţiilor în era inteligenţei artificiale

Ca răspuns la aceste exigenţe globale, UNESCO a intensificat propriile eforturi pentru a consolida integritatea informaţiei în era inteligenţei artificiale. La nivel normativ, Organizaţia sprijină statele membre care caută să integreze alfabetizarea mediatică şi informaţională în politicile naţionale, în sistemele educaţionale şi în strategiile de transformare digitală. Astăzi, zeci de state membre colaborează cu UNESCO pentru a o integra în programele şcolare şi în institutele de formare a cadrelor didactice, o evoluţie care este un ecou direct la apelul Papei Leon al XIV-lea pentru o instruire care să formeze tinerii la discernământ şi la utilizarea înţeleaptă şi conştientă a tehnologiei.

Însă activitatea UNESCO se extinde mult dincolo de guverne. Prin intermediul Global Mil Alliance (Alianţa Globală MIL), UNESCO foloseşte puterea sa de convocare pentru a mobiliza activ o comunitate de diferiţi subiecţi interesaţi, compusă între alţii din societatea civilă, organizaţii de tineret, biblioteci, universităţi, autorităţi de control, municipalităţi şi instituţiile mediatice. Recunoscând influenţa tot mai mare a creatorilor de conţinuturi online, UNESCO a lansat şi o iniţiativă globală pentru a înzestra pe creatorii de conţinuturi şi pe influencer cu competenţe de alfabetizare mediatică şi informaţională. În acelaşi mod, cooperarea Organizaţiei cu platformele digitale îşi propune să consolideze empowerment (responsabilizarea) utilizatorilor prin proiectare, îmbunătăţind soluţiile digitale pentru a responsabiliza utilizatorii prin transparenţă sau explicabilitate, completând consolidarea tradiţională a capacităţilor.

O nouă frontieră de lucru se concentrează şi pe sprijinirea familiilor, oferind părinţilor instrumente pentru a-i îndruma pe copii în gestionarea sigură şi critică a spaţiilor informaţionale bazate pe inteligenţa artificială. Aceste activităţi multisectoriale sunt consolidate în fiecare an prin Săptămâna Mondială a Alfabetizării Mediatice şi Informaţionale, care ajunge la milioane de persoane din întreaga lume şi promovează conştientizarea publică a importanţei gândirii critice şi a informaţiei ca bun public.

În timp ce inteligenţa artificială redefineşte modul în care comunicăm şi înţelegem lumea, este responsabilitatea noastră colectivă să garantăm că omenirea rămâne în centrul inovaţiei digitale. Alfabetizarea mediatică şi informaţională face parte din această garanţie: protejează capacitatea noastră de a gândi cu claritate, de a alege liber, de a ne relaţiona în mod autentic şi de a recunoaşte adevărul în mijlocul zgomotului.

Lucrând împreună, UNESCO şi Sfântul Scaun pot contribui la asigurarea faptului că inovaţia tehnologică rămâne orientată spre întâlnire, spre solidaritate şi spre căutarea adevărului. În acest parcurs comun, reafirmăm că şi în era inteligenţei artificiale comunicarea noastră trebuie să continue să reflecte lumina, curiozitatea şi creativitatea pe care nicio maşină nu le poate înlocui.

Mariya Gabriel
vice-director general pentru comunicaţie şi informaţie UNESCO

(După L'Osservatore Romano, 26 martie 2026)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu