© Vatican Media

Radioul la proba inteligenţei artificiale

de Alessandro Gisotti

Astăzi este Ziua Mondială a Radioului, promovată de UNESCO şi axată pe voce şi IA. Legătura dintre persoane şi comunităţi se află în ADN-ul invenţiei lui Guglielmo Marconi. O valoare pe care nicio inteligenţă artificială nu o poate înlocui vreodată.

"Radioul nu mai este numai Radioul". Au trecut douăzeci de ani de când părintele Federico Lombardi, directorul general al Radio Vatican, a rostit aceste cuvinte într-o întâlnire cu noi, colegii de la postul pontifical. Podcasturile erau practic un experiment de elită. Radioul web încă nu avea nicio greutate în ecosistemul mediatic. Reţelele sociale trăiau o formă embrionară şi cu siguranţă nu erau folosite pentru a transmite conţinuturi informative, cu atât mai puţin în audio. Şi totuşi, Lombardi intuise că Radioul, mediul flexibil şi rezistent prin excelenţă, se schimba. Încă o dată. Douăzeci de ani mai târziu (o eră geologică având în vedere rapiditatea cu care tehnologia aplicată comunicării s-a dezvoltat în această felie de secol), predicţia formulată de iezuit poate fi cu siguranţă confirmată: "Radioul nu mai este numai Radioul".

Totuşi, deşi astăzi vorbim în mod obişnuit în mod inextricabil despre "Radio şi Audio" - o demonstraţie a cât de profund s-au schimbat lucrurile între timp - ADN-ul invenţiei lui Guglielmo Marconi pare să-şi fi păstrat trăsăturile distinctive. Vocea este întotdeauna în centru. Vocea cu emoţiile sale. Cele evocate de un cântec sau de un interviu, de o conversaţie cu un ascultător sau de un discurs al unui personaj public. Vocea cu capacitatea sa de a ajunge mai direct atunci când doreşte să informeze despre ceva relevant. Radioul rămâne, în anumite privinţe, "prietenul strălucit" al altor mass-media - vechi şi noi - care produc informaţie. Poate şi pentru că într-o emisiune radio (sau într-un podcast) tehnologia joacă un rol cheie, dar nu predominant. Persoana cu vocea sa face partea cea mai mare a muncii. Dar va mai fi aşa şi în viitorul apropiat?

"Inteligenţa artificială este un instrument. Nu o voce". Tema aleasă de UNESCO pentru Ziua Mondială a Radioului 2026 surprinde şi subliniază tocmai această preocupare din ce în ce mai evidentă şi urgentă. Va înlocui IA vocile umane în emisiunile radio? Din punct de vedere tehnic, acest lucru nu este numai posibil astăzi, ci este deja implementat pe scară largă de către mulţi radiodifuzori. Programe găzduite de "Vorbitori de inteligenţă artificială". Dublaje audio produse cu IA. Precum şi podcasturi realizate cu muzică şi voci clonate din instrumente în care intervenţia umană este redusă la minimum. Aceste aplicaţii ridică multe întrebări, începând cu problema transparenţei: ascultătorii ar trebui să ştie în primul rând dacă vocea este umană sau generată de IA. Şi ar trebui să ştie dacă informaţiile pe care le ascultă au fost alese de un algoritm şi nu de un jurnalist.

În mod semnificativ, Papa Leon al XIV-lea exprimă consideraţii care se leagă bine de această dezbatere în primul său mesaj pentru Ziua Mondială a Comunicaţiilor Sociale, publicat pe 24 ianuarie. "Protejarea feţelor şi vocilor - scrie Pontiful - înseamnă, în ultimă instanţă, a ne proteja pe noi înşine. A îmbrăţişa oportunităţile oferite de tehnologia digitală şi inteligenţa artificială cu determinare, curaj şi discernământ nu înseamnă a ascunde de noi înşine problemele critice, opacităţile, riscurile". Şi abordează o temă care astăzi, chiar şi în marile organizaţii media de serviciu public, cum ar fi European Broadcasting Union [Uniunea Europeană de Radiodifuziune], este considerată inevitabilă. "Puterea simulării - avertizează Papa Leon - este de aşa natură încât IA ne poate chiar amăgi prin fabricarea de «realităţi» paralele, însuşindu-şi chipurile noastre şi vocile noastre. Suntem cufundaţi într-o multidimensionalitate, unde devine tot mai dificil să distingem realitatea de ficţiune".

Inteligenţa artificială nu poate înlocui emoţia pe care o persoană o transmite prin vocea sa celui care o ascultă. De aceea, această nouă tehnologie revoluţionară ar trebui folosită, ca să citez UNESCO, ca un instrument. Nu altceva. Din această perspectivă, IA poate fi de mare ajutor posturilor de radio: pentru a înţelege mai bine gusturile publicului, pentru a organiza mai bine arhivele sonore, pentru a căuta informaţii mai rapid, pentru a promova o identitate sonoră mai definită. Dezvoltările posibile sunt enorme şi unele dintre ele încă imprevizibile. Dar niciun progres tehnologic, oricât de avansat, nu va putea înlocui dimensiunea umană, legătura dintre persoane, care se află în centrul invenţiei lui Marconi. IA poate clona perfect timbrul unei voci. Prin urmare, poate "înlocui" corzile vocale. Dar nu şi pe cele ale inimii. Pentru că, aşa cum spunea Marshall McLuhan, "Radioul are puterea magică de a atinge corzi îndepărtate şi uitate".

(După Vatican News, 13 februarie 2026)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu