Padova: Sărbătoarea Epifaniei Domnului în comunitatea romano-catolică română

6 ianuarie 2026 a fost o zi de mare sărbătoare pentru comunitatea romano-catolică română din Padova, care a celebrat cu bucurie şi reculegere solemnitatea Epifaniei Domnului.

Epifania, cuvânt de origine greacă, înseamnă manifestare, descoperire, revelaţie. Prin această sărbătoare, Biserica comemorează arătarea lui Isus Cristos tuturor popoarelor, reprezentate de cei trei magi veniţi de la Răsărit. Dacă la Crăciun Domnul s-a revelat mai întâi poporului ales - prin Maria, Iosif, păstori şi drepţii din Israel -, în Epifanie el se descoperă întregii omeniri, simbolizată de magii păgâni.

Tradiţia Bisericii ne transmite numele celor trei regi-magi:

• Melchior, care i-a oferit lui Isus aur, simbol al regalităţii sale;

• Gaşpar, care i-a dăruit tămâie, simbol al dumnezeirii lui Cristos, Fiul lui Dumnezeu;

• Baltazar, care i-a adus smirnă, simbol al suferinţei, morţii şi îngropării sale.

De asemenea, magii reprezintă cele trei continente cunoscute în Antichitate:

• Melchior - Europa

• Gaşpar - Asia

• Baltazar - Africa

Prin aceasta, ei întruchipează întreaga omenire care vine să-l recunoască şi să-l adore pe Cristos, Lumina lumii.

În cadrul celebrării liturgice, părintele Marian Cazacu, în predica sa, ne-a amintit că adevăratul secret al magilor nu a fost ştiinţa lor, nici călătoria lungă şi plină de obstacole, ci umilinţa. Ei l-au găsit pe Mesia pentru că au ştiut să se plece înaintea lui, recunoscând că măreţia omului nu constă în a se pune pe sine în locul lui Dumnezeu, ci în a-l căuta şi a-l adora. Omul este creat pentru adorare; iar dacă nu-l adoră pe Dumnezeu, ajunge să adore nimicul.

Un moment deosebit al sărbătorii a fost sfinţirea şi binecuvântarea apei, care aminteşte de botezul Domnului şi de chemarea fiecărui creştin la curăţire, reînnoire şi viaţă trăită în harul lui Dumnezeu. Credincioşii au putut lua apa binecuvântată acasă, ca semn al prezenţei lui Dumnezeu în viaţa şi familiile lor.

În acest context liturgic, Biserica ne aminteşte că centrul întregului an liturgic este Misterul Pascal - pătimirea, moartea şi învierea Domnului -, care va culmina în Duminica Paştelui, la 5 aprilie. În fiecare duminică, "Paştele săptămânii", Biserica face prezent acest mare eveniment al mântuirii. Din Paşte izvorăsc toate celelalte sărbători: Miercurea Cenuşii (18 februarie), Înălţarea Domnului (17 mai), Rusaliile (24 mai), precum şi începutul Adventului (29 noiembrie).

Tot în această zi, Anul Jubiliar 2025 se încheie solemn prin închiderea Uşii Sfinte a Bazilicii "Sfântul Petru" din Vatican. A fost un an de har pentru milioane de pelerini din întreaga lume, care au trăit experienţa Indulgenţei Jubiliare şi şi-au reînnoit credinţa sub motto-ul ales de regretatul Papa Francisc: "Pelerini ai speranţei". Următorul Jubileu ordinar va avea loc în 2050, iar anul 2033 va marca 2000 de ani de la moartea răscumpărătoare a Domnului Isus Cristos.

În această zi sfântă, proclamăm cu credinţă:Slava Domnului s-a revelat şi se va revela mereu printre noi, până la întoarcerea sa.

Lui Cristos, cel care a fost, care este şi care va veni, Domnul timpului şi al istoriei, să-i aducem laudă veşnică. Amin.

Pavel-Marian Bîlha

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 6 ianuarie: Padova: Sărbătoarea Epifaniei Domnului în comunitatea romano-catolică română