© Vatican Media

Papa Leon al XIV-lea: Angelus (4 ianuarie 2026)

Iubiţi fraţi şi surori, duminică frumoasă!

În această a doua duminică după Naşterea Domnului, aş dori mai întâi să vă reînnoiesc tuturor urările mele de bine. Poimâine, odată cu închiderea Porţii Sfinte a Bazilicii "Sfântul Petru", vom încheia Jubileul Speranţei, şi tocmai misterul Crăciunului, în care suntem cufundaţi, ne aminteşte că fundamentul speranţei noastre este întruparea lui Dumnezeu. Prologul lui Ioan, pe care liturgia ni-l oferă şi astăzi, ne aminteşte acest lucru: "Cuvântul s-a făcut trup şi a locuit între noi" (In 1,14). Speranţa creştină, de fapt, nu se bazează pe previziuni optimiste sau pe calcule umane, ci pe alegerea lui Dumnezeu de a împărtăşi drumul nostru, pentru ca să nu fim niciodată singuri pe drumul vieţii. Aceasta este lucrarea lui Dumnezeu: în Isus, s-a făcut unul dintre noi, a ales să fie cu noi, a vrut să fie Dumnezeu-cu-noi pentru totdeauna.

Venirea lui Isus în slăbiciunea trupului omenesc, dacă pe de o parte reînvie speranţa în noi, pe de altă parte ne încredinţează o dublă angajare, una faţă de Dumnezeu şi cealaltă faţă de om.

Faţă de Dumnezeu, pentru că dacă el s-a întrupat, dacă a ales fragilitatea noastră umană ca locuinţă a sa, atunci suntem mereu chemaţi să-l regândim pe Dumnezeu pornind de la trupul lui Isus şi nu de la o doctrină abstractă. De aceea, trebuie să examinăm mereu spiritualitatea noastră şi modurile în care ne exprimăm credinţa, astfel încât acestea să fie cu adevărat întrupate, capabile să gândească, să se roage şi să-l proclame pe Dumnezeul care vine la noi în Isus: nu un Dumnezeu distant care locuieşte într-un cer perfect deasupra noastră, ci un Dumnezeu apropiat care locuieşte pe pământul nostru fragil, se face prezent pe feţele fraţilor, se revelează în situaţiile de zi cu zi.

Faţă de om, angajarea noastră trebuie să fie la fel de coerentă. Dacă Dumnezeu s-a făcut unul dintre noi, fiecare creatură umană este o reflectare a sa, poartă în sine chipul său, păstrează o scânteie din lumina sa; şi aceasta ne cheamă să recunoaştem în fiecare persoană demnitatea inviolabilă a fiecărei persoane şi să practicăm iubirea reciprocă unii faţă de alţii. Aşadar, Întruparea ne cere şi o angajare concretă pentru promovarea fraternităţii şi a comuniunii, astfel încât solidaritatea să devină criteriul relaţiilor umane, pentru dreptate şi pentru pace, pentru îngrijirea celor mai vulnerabili şi apărarea celor slabi. Dumnezeu s-a întrupat, de aceea nu există cult autentic al lui Dumnezeu fără grijă faţă de trupul uman.

Fraţilor şi surorilor, bucuria Crăciunului să ne încurajeze să continuăm pe drumul nostru, în timp ce o rugăm pe Fecioara Maria să ne facă tot mai pregătiţi să-l slujim pe Dumnezeu şi pe aproapele nostru.

______________

După Angelus

Iubiţi fraţi şi surori!

Doresc să-mi exprim din nou apropierea de cei îndureraţi din cauza tragediei de la Crans-Montana, Elveţia. Vă asigur de rugăciunile mele pentru tinerii care au murit, pentru răniţi şi pentru familiile lor.

Urmăresc cu profundă îngrijorare evoluţiile situaţiei din Venezuela. Binele iubitului popor venezuelean trebuie să prevaleze asupra oricăror alte consideraţii şi să inspire să se depăşească violenţa şi să se întreprindă căile dreptăţii şi păcii, garantând suveranitatea ţării, asigurând statul de drept consacrat de Constituţie, respectând drepturile umane şi civile ale fiecărei persoane şi ale tuturor şi lucrând împreună pentru a construi un viitor senin de colaborare, de stabilitate şi de armonie, cu o atenţie specială faţă de cei mai săraci care suferă din cauza situaţiei economice dificile. Din acest motiv, mă rog şi vă invit să vă rugaţi, încredinţând rugăciunile noastre mijlocirii Sfintei Fecioare Maria de la Coromoto şi a sfinţilor José Gregorio Hernández şi sora Carmen Rendiles.

Vă salut cu căldură pe toţi, romani şi pelerini din diferite ţări, îndeosebi pe cei din Slovacia şi din Zagreb, pe ministranţii de la catedrala din Gozo din Malta şi comunitatea Seminarului Diecezan din Fréjus-Toulon, Franţa.

Salut grupul de la Oratoriul din Pugliano in Ercolano, familiile şi lucrătorii pastorali din Postomia şi Porcellengo, credincioşii din Sant'Antonio Abate, Torano Nuovo şi Collepasso; precum şi profesorii de la Institutul Rocco-Cinquegrana din Sant'Arpino, scoutiştii din provincia de Modena şi de Roccella Jonica, pe candidaţii la mir din Ula Tirso şi Neoneli şi pe cei din Trescore Balneario.

Preaiubiţilor, să continuăm să avem credinţă în Dumnezeul păcii: să ne rugăm şi să fim solidari cu populaţiile care suferă din cauza războaielor. Vă urez tuturor o duminică frumoasă!

LEO PP. XIV

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu