Italia: O seară în care Dumnezeu a vorbit prin tăcere: sfinţirea diaconală a fratelui carmelit Laurenţiu Frâncu

Fratele carmelit Laurenţiu Frâncu a fost sfinţit diacon prin impunerea mâinilor episcopului Paolo Ricciardi. Evenimentul a avut loc în seara de 20 decembrie 2025, în Sanctuarul "Santa Maria delle Grazie" din Jesi, Italia. Laurenţiu este originar din Dieceza de Iaşi, din Parohia Faraoani. A făcut profesiunea voturilor perpetue pe 14 septembrie 2025.

În seara de 20 decembrie 2025, la ora 18:00, când iarna îşi adună umbrele mai devreme, iar Adventul ne învaţă să aşteptăm cu inima aprinsă, Sanctuarul "Santa Maria delle Grazie" din Jesi (Ancona, Italia) a devenit locul unei respiraţii adânci a Bisericii. Nu a fost doar o celebrare solemnă. A fost o seară în care cerul a coborât încet, fără zgomot, şi a atins viaţa unui om.

Prin impunerea mâinilor episcopului Paolo Ricciardi, fratele carmelit Laurenţiu Frâncu a fost sfinţit diacon. Un gest simplu, aproape fragil în aparenţă, dar încărcat de o forţă care traversează veacurile. O mână aşezată peste capul unui om şi, odată cu ea, o istorie întreagă de credinţă, slujire şi fidelitate transmisă mai departe.

Atmosfera liturgiei a fost una densă, aproape palpabilă. Tăcerile au vorbit mai mult decât cuvintele, iar rugăciunea comunităţii s-a ridicat ca un murmur cald, ca o inimă comună care bate pentru acelaşi "da". Sub bolta sanctuarului, unde lumina pare să se odihnească mai mult, fiecare clipă a avut greutatea unui legământ.

Alături de noul diacon s-au aflat Giandomenico Meloni, provincialul Ordinului Carmelit, preoţi din dieceză, diaconi permanenţi şi confraţi din ordin. Prezenţa lor nu a fost una protocolară, ci una profund paternă şi fraternă. Erau acolo ca martori, dar mai ales ca însoţitori ai unui drum care nu se parcurge niciodată singur. Pentru că vocaţia, atunci când este autentică, se naşte în tăcere, creşte în comunitate şi rodeşte în slujire.

Diaconatul este slujirea genunchilor plecaţi şi a mâinilor deschise. Este locul în care evanghelia încetează să fie doar proclamată şi începe să fie trăită cu trupul. Diaconul este cel care stă la hotar: între altar şi stradă, între cuvânt şi rană, între speranţă şi lacrimă. În acea seară, Laurenţiu nu a primit o funcţie, ci o viaţă dăruită. Nu un titlu, ci un ştergar.

Momentul rugăciunii de consacrare a fost ca o adâncire a timpului. Adunarea a amuţit, iar liniştea a devenit aproape apăsătoare, ca înaintea unei furtuni care nu distruge, ci curăţă. Când episcopul şi-a aşezat mâinile, Biserica întreagă părea să se aplece odată cu el. A fost clipa în care Dumnezeu nu a strigat, ci a şoptit - iar şoapta lui a fost suficientă pentru a schimba un destin.

Pentru fratele Laurenţiu Frâncu, această sfinţire este mai mult decât o etapă. Este confirmarea unui drum străbătut cu paşi uneori nesiguri, cu întrebări nerostite, cu lupte interioare, dar şi cu bucurii tăcute. Este acel "da" spus nu o dată, ci în fiecare zi, atunci când fidelitatea devine mai grea decât entuziasmul, iar speranţa trebuie aleasă din nou.

Pentru comunitate, această seară a fost o oglindă. O invitaţie de a ne reaminti că Dumnezeu continuă să cheme, chiar şi atunci când lumea pare să nu mai asculte. Că există încă tineri care aleg slujirea în locul confortului, dăruirea în locul siguranţei, tăcerea plină de sens în locul zgomotului facil. O astfel de vocaţie nu este doar bucuria unui ordin sau a unei dieceze, ci un dar pentru întreaga Biserică.

Într-o societate grăbită, care se teme de angajamente definitive, sfinţirea diaconală a fratelui Laurenţiu devine un semn profetic. Ea spune, fără discursuri lungi, că fidelitatea este posibilă, că slujirea nu este depăşită şi că evanghelia poate fi trăită şi astăzi cu aceeaşi radicalitate blândă ca odinioară.

Îl încredinţăm pe fratele diacon Laurenţiu Frâncu ocrotirii Maicii Domnului, venerată în acest sanctuar, şi rugăciunii întregii Biserici. Fie ca paşii lui să fie statornici, cuvântul său să aducă mângâiere, iar viaţa lui să devină o evanghelie scrisă nu cu cerneală, ci cu fapte, lacrimi şi speranţă.

Pr. Paul-Alexandru Gabor

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 20 decembrie: Italia: O seară în care Dumnezeu a vorbit prin tăcere: sfinţirea diaconală a fratelui carmelit Laurenţiu Frâncu

* * *

Italia: Un "da" pentru veşnicie - Fratele carmelit Laurenţiu Frâncu şi-a consacrat viaţa lui Dumnezeu