© Vatican Media

Plajele în cuvintele papilor, reflexii ale evangheliei către infinit

În acest sezon estival reparcurgem reflecţiile pontifilor despre plaje, locuri îndrăgite de mulţi turişti. Întinderile de nisip din faţa unei întinderi de apă, care sunt şi fundalul predicilor lui Isus, nu sunt doar locuri de odihnă şi recreere. Ele pot fi fundalul speranţelor şi tragediilor umane. Şi sunt, de asemenea, o invitaţie la reflecţie.

Plaja este o fâşie de nisip care separă uscatul de mare, o graniţă care pare o invitaţie de a îndrepta privirea spre orizont. Este, de asemenea, locul ales, mai ales în această perioadă de vară, de multe familii pentru a petrece momente de odihnă şi vacanţă. Este, în mod deosebit, spaţiul în care mulţi copii - înconjuraţi de mici grăunţe de nisip - le place să alerge, să se joace şi să construiască şi castele şi să creeze amintiri de neuitat. Referinţa la plajă, cu diferitele semnificaţii pe care le poate implica această zonă de coastă cu vedere spre o întindere de apă, apare şi în reflecţiile pontifilor. Acest loc capătă conotaţii specifice şi semnificaţii diferite în funcţie de contextul geografic şi istoric în care este inserat.

Întinderi de relaxare şi joacă pe plajă

Plajele, mai ales în această perioadă a anului, sunt asociate cu staţiuni de pe litoral presărate cu rânduri de umbrele. Cu faţa spre valuri, timpul trece de obicei între scufundări şi băi de soare. Cei mici devin "ingineri" pricepuţi ai nisipului. Cei mai mari, în acest cadru lipsit de griji, adoră chiar să se afunde în citirea de cărţi scoase în sfârşit dintr-un sertar de unde aproape fuseseră uitate. Acestea sunt scene comune în multe locuri precum riviera din Rimini. Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat acest oraş, o destinaţie estivală populară, în august 1982. Şi a rostit, înainte de toate, cuvinte de mulţumire.

Vă transmit sincere mulţumiri şi salutări călduroase vouă tuturor, cetăţeni ai frumoasei şi iubitei Rimini, precum şi vouă, oaspeţi din diverse părţi ale Italiei şi ale lumii, care aţi venit să căutaţi relaxare pe plajele fermecătoare ale acestui ţinut.

Salutul adresat turiştilor de pe plaje şi din alte părţi

Concediul, perioada de odihnă de la muncă, începe de obicei cu o călătorie către destinaţia de vacanţă aleasă. În această perioadă, gândul papilor este şi ocazia pentru un salut adresat turiştilor, aşa cum a făcut Paul al VI-lea la Angelus pe 6 august 1967. Un salut care se extinde pretutindeni.

Vouă, fii preaiubiţi, vă transmitem cele mai bune urări de "vacanţe frumoase". Ele se extind pretutindeni: la ţară, pe plaje, la munte, oriunde sunt oameni care se relaxează şi care caută în destinderea forţelor fizice şi spirituale şi în contactul cu natura şi în conversaţia bunelor prietenii un moment de pace şi seninătate şi o recuperare a energiilor şi a sănătăţii în trup şi în suflet.

Locuri de durere şi martiriu

Plajele sunt însă şi cadrul dramatic în care speranţele multor migranţi care caută o viaţă mai bună sunt adesea spulberate. Există numeroase tragedii pe mare, cum ar fi cea care a avut loc în 2023 la Steccato di Cutro. Nu departe de acea plajă calabreză, un naufragiu a curmat viaţa a 94 de persoane, inclusiv 34 de copii. "Călătorii ale speranţei - a spus Papa Francisc la Angelus din 5 martie 2023, referindu-se la acea tragedie - să nu se mai transforme niciodată în călătorii ale morţii. Fie ca apele limpezi ale Mediteranei să nu mai fie niciodată însângerate de astfel de accidente tragice".

Apoi plaja poate deveni chiar un loc al martiriului, aşa cum este evident şi în istoria recentă de la începutul celui de-al treilea mileniu. Un episod dramatic a avut loc pe 15 februarie 2015, când douăzeci de egipteni şi un ghanez au fost masacraţi pe plaja din Sirte, Libia, unde lucrau. Ucişi de militanţi ai aşa-numitului Stat Islamic. Cei douăzeci de bărbaţi de naţionalitate egipteană erau uniţi de apartenenţa lor la Biserica ortodoxă coptă. Ghanezul nu era creştin, dar când i s-a cerut să renunţe la Cristos, a răspuns: "Dumnezeul lor este Dumnezeul meu". Ei au fost incluşi în Martirologiul Roman ca semn al comuniunii spirituale care uneşte Biserica catolică şi cea ortodoxă. În mesajul video în memoria lor, din 15 februarie 2021, Papa Francisc a subliniat că aceşti "fraţi curajoşi" şi-au "albit viaţa în sângele Mielului".

Măcelăriţi de brutalitatea ISIS, au murit spunând: "Doamne Isuse!", mărturisind numele lui Isus. Este adevărat că există o tragedie, că aceşti oameni şi-au pierdut viaţa pe plajă; dar este, de asemenea, adevărat că plaja a fost binecuvântată cu sângele lor.

Plajele şi muncitorii

Chiar şi vara, plajele sunt scenarii obişnuite pentru mulţi muncitori, în mod deosebit pentru cei angajaţi în pescuit. O profesie care transcende graniţele şi secolele. Evanghelia, de exemplu, aminteşte că apostolii Simon, Andrei, Iacob şi Ioan erau pescari, ocupaţi cu munca lor zilnică. Îşi aruncă năvoadele, le repară. Şi astăzi, meseria pescarilor se desfăşoară după ritmuri obişnuite. Odată ce termină pescuitul, aceşti oameni ai mării îşi îndreaptă bărcile spre ţărm pentru a se întoarce la casele lor. Şi lor, pescarilor, le sunt adresate cuvintele lui Pius al XII-lea în mesajul său radiofonic din 1957, cu ocazia celei de-a 450-a treceri la cele veşnice a sfântului Francisc de Paola.

Voi, umili pescari ai plajelor italiene, muncitori harnici din porturi şi din şantierele navale; voi toţi care faceţi din mare locuinţa voastră şi pe care marea îi îmbrăţişează, ca şi cum ar fi mama unei familii imense, oferind fiecăruia munca şi întreţinerea.

Un loc evanghelic

Plajele sunt şi locuri evanghelice ale predicării Fiului lui Dumnezeu. Într-o zi, aşa cum aminteşte evanghelistul Matei, Isus "a ieşit din casă şi s-a aşezat lângă mare. S-au adunat în jurul lui mulţimi atât de mari, încât Isus s-a urcat într-o barcă şi a şezut, iar toată mulţimea a rămas pe ţărm". Un alt pasaj evanghelic plasat în acest scenariu este cel al înmulţirii pâinilor şi peştilor. Evanghelistul Ioan scrie că Isus se află pe ţărmul Mării Galileei şi este înconjurat de o mulţime mare. Acesta este un scenariu evocat pe 9 iulie de Papa Leon al XIV-lea în timpul Sfintei Liturghii pentru Ocrotirea Creaţiei.

Isus trăise şi se rugase în jurul lacului din Galileea. Acolo îşi chemase primii discipoli la locurile lor de viaţă şi de muncă. Parabolele cu care a vestit Împărăţia lui Dumnezeu dezvăluie o legătură profundă cu acel ţinut şi cu acele ape, cu ritmul anotimpurilor şi cu viaţa creaturilor.

Plaja nu este numai un spaţiu de recreere şi relaxare, iubit şi râvnit mai ales în perioada vacanţelor. Poate fi şi un loc care invită la reflecţie asupra vieţii, momentele sale uşoare, intense sau dureroase, pentru a-i discerne profunzimea, esenţialitatea. "Voi asculta limbajul sufletului tău - spunea Khalil Gibran - aşa cum plaja ascultă istoria valurilor".

Amedeo Lomonaco

(După Vatican News, 7 august 2025)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu