© Agenţia SIR

Polonia: 15 surori beatificate, au fost victime ale Armatei Roşii

S-a desfăşurat astăzi, sâmbătă, 31 mai 2025, la Braniewo, în Polonia, celebrarea, prezidată de card. Semeraro, pentru beatificarea călugăriţelor de la "Sfânta Ecaterina Fecioară şi Martiră" violate şi ucise în 1945 de soldaţii URSS. În cuvintele cardinalului, de asemenea, memoria lui Wyszyński, Popiełuszko şi Ioan Paul al II-lea.

Ceremonia de beatificare a cincisprezece surori ale "Sfintei Ecaterina Fecioară şi Martiră" (Ecaterina din Alexandria Egiptului), care au fost violate, torturate şi masacrate în 1945 de soldaţii din Armata Roşie în drum spre Berlin, a avut loc astăzi, sâmbătă, 31 mai 2025, la Braniewo, un orăşel din nord-estul Poloniei. Cardinalul Marcello Semeraro a prezidat ceremonia.

Povara istoriei. Invadarea Poloniei de către Germania nazistă a lui Hitler în 1939 a fost urmată, câteva zile mai târziu, de ocuparea părţii estice a ţării de către URSS. Ulterior, relatează istoria că Germania lui Hitler a atacat Uniunea Sovietică, dar a fost învinsă, iar Armata Roşie, traversând Polonia, a ajuns până la Berlin. La sfârşitul conflictului, în baza acordurilor dintre aliaţi şi Stalin, Europa a fost apoi împărţită în teritorii de influenţă sovietică şi occidentală. Un timp de suferinţă, dar şi de sfinţenie, aşa cum a amintit Papa Leon al XIV-lea la audienţa generală din 28 mai, subliniind importanţa fericitului cardinal Stefan Wyszyński care, în timpurile regimului sovietic din Polonia şi ale persecuţiei Bisericii, "în pofida detenţiei, a rămas un păstor fidel lui Cristos". Pontiful a reafirmat "opera de unitate a Bisericii şi a societăţii" desfăşurată de primatul mileniului "cu sacrificiul şi dialogul".

Violenţa soldaţilor sovietici. "Odată cu apropierea Armatei Roşii la începutul anului 1945" – relatează sora Łucja Jaworska, postulatoare în procesul de beatificare a martirelor de la "Sfânta Ecaterina" – majoritatea locuitorilor din Braniewo şi din satele din jur au fugit, ştiind de crimele comise de soldaţi. Informaţii care au ajuns şi la surori care, deşi aveau posibilitatea de a fugi şi în pofida faptului că ştiau că se aflau în mare pericol, au decis să rămână pentru a avea grijă de bolnavi, de copii şi de bătrâni pentru care se simţeau responsabile. Înainte de toate – continuă – pentru că erau femei şi toţi ştiau că soldaţii le vor trata fără niciun respect şi, în al doilea rând, pentru că, fiind femei consacrate, erau considerate dublu duşmane din cauza ideologiei comuniste ostile Bisericii. Victimele violenţei letale a soldaţilor au fost numeroase, dar numai în puţine cazuri a fost posibil să se dovedească martiriul într-un mod incontestabil". Amintind apoi de persecuţiile din timpul regimului sovietic impus Poloniei, călugăriţa adaugă: "Batjocorirea şi distrugerea credinţei făcea parte din programul ideologic al Armatei Roşii. Soldaţii ruşi jefuiau şi distrugeau bisericile, mergând chiar până la acte de profanare. Scoteau veşmintele liturgice şi, batjocoritor, puneau ornatele pe cai pentru a imita procesiunile religioase. În afară de asta, este important să nu uităm că şi după conflictul mondial, timp de mulţi ani martiriul surorilor şi moartea lor tragică au fost acoperite de tăcere".

Preotul Stanislav Streich. Martorii creştini din Polonia au fost indicaţi şi de Papa Leon al XIV-lea. Duminica trecută, la sfârşitul lui Regina Coeli, a amintit de un alt martir din Polonia, preotul Stanislav Streich, "ucis din ură faţă de credinţă în 1938, pentru că munca sa în favoarea săracilor şi a muncitorilor îi deranja pe adepţii ideologiei comuniste". Preotul Streich a fost ucis în timp ce celebra liturghia duminicală pentru copii în bisericuţa din Luboń, un alt orăşel polonez de lângă Poznan, în centrul Poloniei. "În angajarea sa sacerdotală şi pastoral, părintele Streich l-a luat pe Isus ca model de imitat", a subliniat în omilia din timpul Liturghiei de beatificare, cardinalul Semeraro, adăugând că "iubea viaţa, o trăia cu simplitate şi demnitate şi, mai ales, o oferea cu inimă fericită în favoarea comunităţilor care i-au fost încredinţate".

Wyszyński, Popiełuszko şi Ioan Paul al II-lea. În timpul celebrării, cardinalul nu a omis să menţioneze şi figurile fericitului Stefan Wyszyński, închis de autorităţile comuniste între 1953 şi 1956, şi a fericitului preot Jerzy Popiełuszko, martirizat de călăii regimului comunist în 1984, indicându-l pe acesta din urmă ca "interpret autentic al doctrinei sociale a Bisericii". Semeraro l-a citat şi pe Ioan Paul al II-lea, îndeosebi când, în 1999, cu ocazia beatificării la Varşovia a 108 martiri ai Celui de-Al Doilea Război Mondial, nouăzeci şi nouă de călugări şi nouă laici ucişi în lagărele de concentrare şi în timpul execuţiilor sumare comise de nazişti, a afirmat că "fericiţii martiri strigă inimilor noastre: Credeţi că Dumnezeu este iubire! Credeţi în el la bine şi la rău! Treziţi speranţa în voi! Fie ca ea să producă în voi rodul fidelităţii faţă de Dumnezeu în orice încercare".

Omagiu adus lui Solidarnosc. În cele din urmă, prefectul Dicasterului pentru Cauzele Sfinţilor a subliniat că beatificările "care au loc în contextul acestui An Jubiliar dedicat speranţei ne învaţă că acolo unde răul se face mai simţit, îl putem căuta mai mult pe Dumnezeu şi iubirea sa. Răul nu mai este, aşadar, o obiecţie, ci ocazia pentru un act de credinţă reînnoit". Astfel, "a trăi dificultăţile în mod creştin înseamnă a ne opune răului cu binele: binele carităţii şi al dăruirii de sine, al iertării şi al rugăciunii". În încheierea omiliei sale, cardinalul Semeraro a afirmat că, deşi "acest timp al nostru este uneori ostil vestirii Evangheliei, suntem chemaţi să trăim ca apostoli şi misionari în Europa noastră, tradiţional catolică. Avem misiunea de a repropune mesajul lui Cristos pentru ca să vorbească omului de astăzi". A doua zi după beatificarea preotului Streich, Semeraro a depus flori la monumentul dedicat, la Poznań, revoltelor sângeroase ale muncitorilor polonezi împotriva regimului comunist din 1956, 1968 şi 1981. Ultima dintre aceste date comemorează rebeliunea care a început în şantierele navale din Gdansk şi care a dus la naşterea mişcării Solidarnosc.

Anna T. Kowalewska

(După Agenţia SIR, 31 mai 2025)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu