© Vatican Media

Noii cardinali care vor fi creaţi de Papa Francisc la 8 decembrie 2024

La "Angelus" de duminică, 6 octombrie 2024, Papa Francisc a anunţat Consistoriul pentru crearea a 21 de noi cardinali pe 8 decembrie. Aceştia provin din întreaga lume.

ES Mons. Angelo Acerbi,
nunţiu apostolic

S-a născut la 23 septembrie 1925 la Sesta Godano (Italia) şi a fost hirotonit preot la 27 martie 1948 pentru fosta Dieceză de Pontremoli. Intrat în serviciul diplomatic al Sfântului Scaun în 1956, a presat propriul serviciu în reprezentanţele pontificale din Columbia, Brazilia, Franţa, Japonia şi Portugalia, precum şi în Consiliul pentru Problemele Publice ale Bisericii din Secretariatul de Stat. Sfântul Paul al VI-lea, la 22 iunie 1974, l-a numit pro-nunţiu apostolic în Noua Zeelandă şi delegat apostolic în Oceanul Pacific, acordându-i sediul titular de Zella şi titlul personal de arhiepiscop; acelaşi sfânt pontif, la 30 iunie, i-a conferit hirotonirea episcopală în Bazilica papală "Sfântul Petru" din Vatican. După aceea, Sfântul Ioan Paul al II-lea l-a trimis ca nunţiu în Columbia - unde, împreună cu alţi diplomaţi, a fost ostatic timp de şase săptămâni al luptătorilor de gherilă din "Movimiento de 19 Abril" - şi, după aceea, în Ungaria şi Moldova şi în Ţările de Jos. Din 2001 până în 2015 a ocupat funcţia de prelat al Ordinului Militar Suveran Spitalicesc "Sfântul Ioan de Ierusalim" din Rodi şi din Malta.

ES Mons. Carlos Gustavo Castillo Mattasoglio,
arhiepiscop de Lima (Peru)

S-a născut la Lima la 28 februarie 1950. Intrat în Seminarul Mare "Santo Toribio di Mogrovejo" al Arhidiecezei de Lima, a fost trimis la Roma pentru studiile sale ecleziastice unde, în 1979, a obţinut bacalaureatul în filozofie şi, în 1983, în teologie la Universitatea Pontificală Gregoriana. A fost hirotonit preot încardinându-se în Arhidieceza de Lima la 15 iulie 1984. A obţinut, în 1985, licenţa şi, în 1987, doctoratul în teologie dogmatică tot la Universitatea Pontificală Gregoriană. A ocupat următoarele funcţii: profesor de teologie la Universitatea Pontificală Catolică din Peru (din 1987 până astăzi); asesor al Uniunii Naţionale a Studenţilor Catolici (1987-1998); vicar parohial de "San Francisco de Asís" (1987-1990) şi de "La Encarnación" (1990-1991); responsabil arhidiecezan al pastoraţiei universitare din Lima şi colaborator la Parohia "San Juan Apóstol" (1991-1999); vicar pentru pastoraţia tineretului din Lima, organizator al vicariatului pentru tineret şi responsabil pentru pastoraţia vocaţională (1996-1999); asesor naţional al Comisiei Episcopale pentru Tineret din Conferinţa Episcopală Peruviană (1990-2001); vicar parohial de "San Juan Apóstol" (1999-2001); asesor naţional pentru pastoraţia tineretului (2000); paroh de "Virgen Medianera" (2002-2009); director al relaţiilor cu Biserica şi membru al Consiliului universitar din Universitatea Pontificală Catolică din Peru (2003-2006); paroh de "San Lázaro" (2010-2015). La 25 ianuarie 2019 a fost numit de Papa Francisc arhiepiscop mitropolit al Arhidiecezei de Lima (Peru) şi a primit hirotonirea episcopală la 2 martie 2019.

ES Mons. Vicente Bokalic Iglic,
arhiepiscop de Santiago del Estero (primat de Argentina)

S-a născut la 11 iunie 1952 la Lanús (Buenos Aires). În 1970 a intrat în Congregaţia Misiunii (Lazarişti). A făcut studiile filozofice la Colegio Máximo a iezuiţilor la San Miguel, iar cele teologice în Seminarul din Buenos Aires. A făcut voturile perpetue la 5 iunie 1976. Hirotonit preot la 1 aprilie 1978, a fost numit pentru pastoraţia vocaţională şi a tineretului din Buenos Aires şi, din 1981, a exercitat şi funcţia de vicar parohial de "Nuestra Señora de la Medalla Milagrosa". Din 1983 până în 1986 a fost formator şi econom, iar din 1987 până în 1990 superior în Seminarul Congregaţiei Misiunii. Din 1991 până în 1993 a lucrat iarăşi în Parohia "Nuestra Señora de la Medalla Milagrosa", din 1994 până în 1997 a fost misionar în prelatura de Deán Funes şi, din 1997 până în 2000, superior al Seminarului Congregaţiei sale din San Miguel. Misionar şi paroh în Dieceza de Goya din 2000 până în 2003, din decembrie 2003 până în decembrie 2009 a exercitat funcţia de superior provincial al Congregaţiei Misiunii. Apoi a fost destinat din nou la Parohia "Nuestra Señora de la Medalla Milagrosa" din Buenos Aires. La 15 martie 2010 a fost numit episcop titular de Summa şi auxiliar de Buenos Aires. A primit consacrarea episcopală la 29 mai în acelaşi an. La 23 decembrie 2013, Papa Francisc l-a numit episcop de Santiago del Estero. La 22 iulie 2024, Sfântul Părinte a ridicat Dieceza de Santiago del Estero la rangul de arhidieceză primaţială de Argentina, şi l-a numit prim arhiepiscop de Santiago del Estero.

ES Mons. Luis Gerardo Cabrera Herrera,
arhiepiscop de Guayaquil (Ecuador)

S-a născut la Azogues la 11 octombrie 1955. A frecventat Seminarul Mic franciscan din Azogues şi Quito, a studiat filozofie şi teologie în Universitatea Pontificală Catolică din Ecuador şi a obţinut doctoratul în filozofie la "Antonianum" din Roma. A fost hirotonit preot la 8 septembrie 1983. A desfăşurat următoarele funcţii: adjutant al maestrului de novici O.F.M. şi apoi maestru de noviciat la Riobamba; membru al consiliului provincial al Ordinului, responsabil de pastoraţia vocaţională şi de formarea aspiranţilor din provincia franciscană; director al Institutului filozofico-teologic "Card. B. Echeverría" din Quito; secretar al sectorului pentru ecumenism din Comisia episcopală de Magisteriu şi Doctrină din Conferinţa Episcopală Ecuadoriană. În august 2000 a fost ales ministru provincial al franciscanilor al Provinciei din Ecuador şi vicepreşedinte al Conferinţei Călugărilor. Din 2003 până în 2009 a fost definitor al Ordinului franciscan şi delegat al ministrului general pentru provinciile franciscane din America Latină şi din Caraibe. La 20 aprilie 2009 a fost numit arhiepiscop de Cuenca, primind consacrarea episcopală la 4 iulie. În perioada 2011-2014 a fost vicepreşedinte al Conferinţei Episcopale Ecuadoriene. Din 24 septembrie 2015 este arhiepiscop de Guayaquil (Ecuador).

ES Mons. Fernando Natalio Chomali Garib,
arhiepiscop de Santiago de Chile (Chile)

S-a născut la 10 martie 1957 la Santiago de Chile. După ce a absolvit inginerie civilă la Pontificia Universidad Católica de Chile, a făcut studiile filozofice şi teologice în Seminarul Mare Pontifical din Santiago. A primit hirotonirea sacerdotală la 6 aprilie 1991 pentru Arhidieceza de Santiago de Chile. A desfăşurat următoarele funcţii şi a făcut studii ulterioare: licenţă în teologie morală la Academia Pontificală Alfonsiana din Roma; doctorat în teologie la Universitatea Pontificală Gregoriana din Roma; master în bioetică la Institutul Teologic Pontifical "Ioan Paul al II-lea" pentru Ştiinţele Căsătoriei şi Familiei din Roma; vicar parohial; delegat episcopal pentru pastoraţia universitară; profesor de teologie morală şi bioetică în Facultăţile de Teologie şi de Medicină din Pontificia Universidad Católica de Chile; membru al Academiei Pontificale pentru Viaţă (din 2001). La 6 aprilie 2006 a fost numit episcop titular de Noba şi auxiliar de Santiago de Chile, primind consacrarea episcopală la 3 iunie. La 20 aprilie 2011 a fost numit arhiepiscop de Concepción şi, la 25 octombrie 2023, arhiepiscop de Santiago de Chile. Actualmente este vicepreşedinte al Conferinţei Episcopale Chiliene.

ES Mons. Tarciziu Isao Kikuchi,
arhiepiscop de Tokyo (Japonia)

S-a născut la 1 noiembrie 1958 în prefectura Iwate, Dieceza de Sendai. A studiat în Japonia. A făcut voturile perpetue în Congregaţia Misionarilor Verbiţi în martie 1985 şi a fost hirotonit preot în martie 1986. A completat studiile la "Spiritual Institute of Sacred Heart" la Melbourne (Australia). A fost: misionar în diecezele de Acera şi de Koforidua, în Ghana (1986-1992); formator şi vice-prefect al postulanţilor verbiţilor din Japonia şi director pentru vocaţiile Institutului (1993-1994); consilier provincial al verbiţilor (1004-1999). Din 1994, profesor la Universitatea Nanzan, membru al "International Aid Committee" din Conferinţa Episcopală din Japonia. Din 1996 este coordonator al oficiului "Dreptate şi pace" în zona Asia şi Pacific a verbiţilor. Din 1998 membru al Caritas Japan şi reprezentant al episcopilor japonezi pentru diferite conferinţe şi reuniuni internaţionale. Din 1999 superior provincial al verbiţilor din Japonia (al doilea mandat din 2002); director executiv al Caritas Japan; membru al comitetului pentru formarea permanentă a clerului din Dieceza de Nagoya. Înainte de intrarea ca arhiepiscop de Tokyo la 25 octombrie 2017, a fost episcop de Niigata din 29 aprilie 2004, primind hirotonirea episcopală la 20 septembrie 2004.

ES Mons. Pablo Virgilio Siongco David,
episcop de Kalookan (Filipine)

S-a născut la Betis, Guagua, Pampanga, în Arhidieceza de San Fernando, la 2 martie 1959. A fost hirotonit preot la 12 martie 1983 pentru Arhidieceza de San Fernando. După un an ca vice-paroh, a fost director al "Mother of God Counsel Seminary" până în 1986. Din 1986 până în 1991 a studiat în străinătate, obţinând licenţa şi apoi doctoratul în teologie la Catholic University of Louvain, şi frecventând cursurile de la École Biblique de Jerusalem unde a luat diploma. Întors în patrie, a desfăşurat diferite roluri de conducere şi învăţământ în echipa educativă din seminarul arhidiecezan. În 2002 a devenit director al Departamentului de Teologie din seminar, continuând să predea Sfânta Scriptură. În acelaşi an a fost ales vicepreşedinte al Asociaţiei Bibliştilor Catolici din Filipine şi vicepreşedinte al Arhidiocesan Media Apostolate Networks. Este autor, la nivel fie academic, fie divulgativ, al multor publicaţii despre Sfânta Scriptură. La 27 mai 2006 a fost numit, de Benedict al XVI-lea, episcop titular de Guardialfiera şi auxiliar de San Fernando, şi a fost consacrat la 10 iulie. La 14 octombrie 2015 a fost numit episcop de Kalookan.

ES Mons. Ladislav Nemet,
arhiepiscop de Belgrad (Serbia)

S-a născut la 7 septembrie 1956 la Odžaci, în Dieceza de Subotica (Serbia). În 1977 a intrat în Societatea Cuvântului Divin şi a fost hirotonit preot la 1 mai 1983. A obţinut doctoratul în teologie dogmatică la Universitatea Pontificală Gregoriana din Roma. A desfăşurat următoarele funcţii: misionar în Filipine; profesor în Polonia, Austria şi Croaţia; colaborator al misiunii permanente a Sfântului Scaun pe lângă ONU la Viena; provincial al provinciei ungare a Societăţii Cuvântului Divin; secretar general al Conferinţei Episcopale Ungare. A fost numit episcop de Zrenjanin la 23 aprilie 2008 şi a primit hirotonirea episcopală la 5 iulie. În 2021, a fost reales pentru un al doilea mandat ca preşedinte al Conferinţei Episcopale Internaţionale "Sfinţii Ciril şi Metodiu"; în afară de asta, este vicepreşedinte al Consiliului Conferinţelor Episcopale din Europa (CCEE). La 5 noiembrie 2022 a fost promovat arhiepiscop de Belgrad.

ES Mons. Jaime Spengler,
arhiepiscop de Porto Alegre (Brazilia)

S-a născut la 6 septembrie 1960, la Blumenau, în statul Santa Catarina, în dieceza omonimă. A făcut postulandatul franciscan la Guaratinguetá (1981) şi noviciatul la Rodeio (1982); a făcut voturile perpetue în 1985 şi a fost hirotonit preot la 17 noiembrie 1990. A făcut studiile de filozofie la Institutul Filozofic "São Boaventura" la Campo Largo şi cele de teologie, mai întâi la Institutul Teologic Franciscan la Petrópolis (1986-1987) şi apoi la Institutul Teologic din Ierusalim (1987-1990), în care a obţinut licenţa în Sfânta Scriptură. După aceea a obţinut la Roma, la Ateneul Pontifical Antonianum, doctoratul în filozofie (1995-1998). A desfăşurat următoarele funcţii: profesor în noviciatul franciscan la Rodeio, maestru al postulanţilor (1990); profesor în postulandat şi vicar parohial la Guaratinguetá (1991-1994); profesor şi vice-rector al Institutului de Filozofie "São Boaventura" la Campo Largo (2000-2003); asistent călugăr al Federação Brasileira das Irmãs Concepcionistas (2001-2002); superior local şi vicar parohial de "Senhor Bom Jesus", în arhidieceza de Curitiba (2004-2006), profesor de Filozofie la Facultatea "São Boaventura" la Curitiba (2000-2003); vicepreşedinte al Asociaţie franciscane "Ensino Senhor Bom Jesus" la Campo Largo şi guardian al conventului local. La 10 noiembrie 2010 a fost numit episcop titular de Patara şi auxiliar de Porto Alegre. A primit hirotonirea episcopală la 5 februarie 2011. La 18 septembrie 2013, a fost numit arhiepiscop mitropolit de Porto Alegre.

ES Mons. Ignace Bessi Dogbo,
arhiepiscop de Abidjan (Coasta de Fildeş)

S-a născut la 17 august 1961 la Niangon-Adjamé, Dieceza de Yopougon. A fost hirotonit preot la 2 august 1987. A ocupat următoarele funcţii: slujire parohială (1987-1989); licenţă în exegeză la Institutul Pontifical Biblic din Roma; director diecezan al Operelor Misionare Pontificale (1993-1995); vicar general de Yopougon (1995-2004); paroh al catedralei din Yopougon (1997-2004); profesor de limbi biblice în Seminarul Mare "Saint Paul" din Abadjin Kouté; asistent spiritual diecezan al J.E.C. A fost ales episcop al Diecezei de Katiola la 19 martie 2004 şi a primit consacrarea episcopală la 4 iulie; preşedinte al Conferinţei Episcopale (2017-2023); din 2017, administrator apostolic ad nutum Sanctae Sedis al Arhidiecezei mitropolitane de Korhogo; din 2021 până în 2024, arhiepiscop mitropolit de Korhogo. La 20 mai 2024 a fost numit arhiepiscop de Abidjan (Coasta de Fildeş).

ES Mons. Jean-Paul Vesco,
arhiepiscop de Alger (Algeria)

S-a născut la Lyon (Franţa) la 10 martie 1962. A absolvit jurisprudenţa şi a exercitat avocatura la biroul unui avocat la Lyon, până la alegerea de a intra în Ordinul Părinţilor Predicatori. În 1995 a început anul de noviciat şi a făcut primele voturi călugăreşti la 14 septembrie 1996. A fost hirotonit preot la 24 iunie 2001 la Lyon. A ajuns în Dieceza de Oran (Algeria) la 6 octombrie 2002 la conventul din Tlemcen. În 2004 a fost ales ca delegat al diecezei pentru pregătirea Adunării inter-diecezane din Algeria (AIDA). Din 2005 a fost vicar general al aceleiaşi dieceze şi din 2007 a asumat şi funcţia de econom diecezan. La 16 octombrie 2007 a fost ales superior al Comunităţii Dominicanilor din Tlemcen, funcţie pe care a ocupat-o până în ianuarie 2011, când a fost ales superior provincial de Franţa. La 1 decembrie 2012 a fost numit episcop de Oran (Algeria), primind hirotonirea episcopală la 25 ianuarie 2013. La 27 decembrie 2021, Sfântul Părinte l-a numit arhiepiscop mitropolit de Alger.

ES Mons. Paskalis Bruno Syukur,
episcop de Bogor (Indonezia)

S-a născut la 17 mai 1962 la Ranggu, în dieceza de Ruteng, în Insula Flores (Indonezia). După şcoala primară, a frecventat Seminarul Mic "Pius al X-lea" din Kisol. A făcut studiile filozofice la Facultatea de Filozofie Driyakara din Jakarta, apoi a continuat studiile teologice la Facultatea de Teologie din Yogyakarta. A făcut voturile solemne cu franciscanii minori la 22 ianuarie 1989. A fost hirotonit preot la 2 februarie 1991. A desfăşurat după aceea următoarele funcţii: 1991-1993: slujire în parohia din Moanemani, dieceza de Jayapura (Papua Occidentală); 1993-1996: studii pentru licenţă în spiritualitate la Antonioanum, la Roma; 1996-2001: maestru de novici la Depok; 1998-2001: guardian al Comunităţii O.F.M. la Depok şi membru al consiliului provincial; 2001-2009: ministru provincial în Indonezia; din 2009: definitor general O.F.M. pentru Asia şi Oceania la Roma. La 21 noiembrie 2013 a fost numit episcop al diecezei indoneziene de Bogor, primind hirotonirea episcopală la 22 februarie 2014.

ES Mons. Dominique Mathieu,
arhiepiscop de Teheran-Ispahan al latinilor (Iran)

S-a născut la 13 iunie 1963 la Arlon, Belgia. După studiile liceale, a intrat în Ordinul Fraţilor Minori Conventuali. A făcut voturile solemne în 1987 şi a fost hirotonit preot la 24 septembrie 1989. Din 2013 a fost încardinat în Custodia provincială din Orient şi din Ţara Sfântă. În cadrul Ordinului său, a ocupat diferite funcţii: promotor vocaţional, secretar, vicar şi ministru provincial al Provinciei belgiene a Fraţilor Minori Conventuali, devenind delegat general după unificarea cu Provincia din Franţa; rector al sanctuarului naţional "Sfântul Anton de Padova" la Bruxelles şi director al respectivei confraternităţi. A fost şi preşedinte a două asociaţii diferite non-profit legate de prezenţa Fraţilor Minori Conventuali în Belgia, cu roluri de responsabilitate în şcoala catolică din Landen. A fost preşedinte al Federaţiei Europa Centrală a Fraţilor Minori Conventuali şi membru al Comisiei internaţionale pentru Economie din Ordinul său. Mutându-se în Liban în 2013, în Custodia Provincială din Orient şi din Ţara Sfântă a fost secretar al custodiei, formator, maestru de novici şi rector al postulanţilor şi al candidaţilor. Din 2019 a fost definitor general şi asistent general pentru Federaţia Europa Centrală a Fraţilor Minori Conventuali. La 8 ianuarie 2021 a fost numit arhiepiscop de Teheran-Ispahan, în Iran, primind hirotonirea episcopală la 16 februarie.

ES Mons. Roberto Repole,
arhiepiscop de Torino (Italia)

S-a născut la Torino la 29 ianuarie 1967. Intrat în seminar la vârsta de unsprezece ani, a făcut studiile superioare la Seminarul Mic, obţinând bacalaureatul clasic la liceul salezian Valsalice din Torino în 1986. A studiat filozofie şi teologie în Seminarul arhiepiscopal din Torino şi a primit hirotonirea prezbiterală la 13 iunie 1992. Din 1992 până în 1996 a fost vicar parohial la "Ges? Redentore" şi colaborator la Parohiei "Ss. Nome di Maria" din Torino. A continuat studiile de teologie sistematică la Universitatea Pontificală Gregoriana la Roma, obţinând licenţa în 1998 şi doctoratul în 2001 cu o teză despre gândirea lui Henri de Lubac în dialog cu Gabriel Marcel. Din 2001 a predat teologie sistematică la sediul paralel din Torino al Facultăţii Teologice al Italiei Septentrionale şi Institutul Superior de Ştiinţe Religioase din acelaşi oraş. Canonic al Bisericii "San Lorenzo" la Torino din 2010, a fost preşedinte al Asociaţiei Teologice Italiene din 2011 până în 2019; preşedinte al secţiunii din Torino a Facultăţii Teologice al Italiei Septentrionale şi colaborator al Parohiei "Santa Maria della Stella" la Druento. La 19 februarie 2022 a fost numit de Papa Francisc al 95-lea arhiepiscop mitropolit de Torino şi episcop de Susa, unind astfel in persona episcopi cele două sedii. La 7 mai 2022 a primit hirotonirea episcopală. În septembrie 2022, Consiliul Episcopal Permanent al CEI l-a numit membru al Comisiei episcopale pentru educaţia catolică, şcoală şi universitate. În octombrie 2022 la Aosta episcopii din Piemont şi Valle d'Aosta l-au ales vicepreşedinte al Conferinţei Episcopale din Piemont şi Valle d'Aosta (CEP).

ES Mons. Baldassare Reina,
vicar general pentru Dieceza de Roma

S-a născut la 26 noiembrie 1970 la San Giovanni Gemini, în provincia şi Arhidieceza de Agrigento. A intrat în Seminarul arhiepiscopal în 1981. În 1995 a obţinut bacalaureatul în teologie şi în 1998 licenţa în teologie biblică la Universitatea Pontificală Gregoriana la Roma. A fost hirotonit preot la 8 septembrie 1995. Din 1998 până în 2001 a fost asistent diecezan al Acţiunii Catolice şi vice-rector al Seminarului arhiepiscopal din Agrigento. Din 2001 până în 2003 a fost paroh de "Beata Maria Vergine dell'Itria" din Favara. Din 2003 până în 2009 a fost prefect de studii la Studiul Teologic "San Gregorio Agrigentino". Din 2013 până în 2022 a fost rector al Seminarului Mare din Agrigento. În afară de asta, a desfăşurat următoarele funcţii în dieceză: profesor de Sfânta Scriptură la Institutul de Ştiinţe Religioase; profesor stabil la Studiul Teologic "San Gregorio Agrigentino"; director al oficiului cultură; canonic al capitulului catedralei; membru al consiliului prezbiteral şi al colegiului consultanţilor. La 27 mai 2022 a fost numit episcop titular de Acque di Mauritania şi auxiliar de Roma, primind hirotonirea episcopală la 29 iunie în acelaşi an. La 6 ianuarie 2023, Sfântul Părinte l-a numit vicegerent al Diecezei de Roma.

ES Mons. Francis Leo,
arhiepiscop de Toronto (Canada)

S-a născut la 30 iunie 1971 la Montréal. În 1990 a intrat în Seminar obţinând bacalaureatul în filozofie (1992), licenţa şi apoi doctoratul în teologie (2005), cu specializare în studii mariane, obţinute la International Marian Research Institute (IMRI), Universitatea din Dayton (Ohio). A fost hirotonit preot la 14 decembrie 1996 pentru Arhidieceza mitropolitană din Montréal. După hirotonirea sacerdotală a fost vice-paroh de "Notre-Dame-de-la-Consolata" (1996-2001); administrator al Parohiei de "Saint-Joseph-de-Rivière-des-Prairies" (2003-2005); capelan al Şcolii Roscelli şi profesor de religie la Collège Reine-Marie (2003-2005); paroh de "Saint-Raymond-de-Peñafort" (2005-2006). Din 2006 până în 2008 a fost trimis la Academia Ecleziastică Pontificală din Roma. Intrat în serviciul diplomatic al Sfântului Scaun, a lucrat în nunţiatura apostolică din Australia (2008-2011) şi apoi la misiunea de studiu a Sfântului Scaun la Hong Kong (2011-2012). Întors la Montréal în 2012, a fost numit director şi profesor de dogmatică la Seminarul Mare, director al departamentului de drept canonic al IFTM şi vicepreşedinte al Operei diecezane pentru vocaţii. Din 2013 până în 2021 a fost secretar general al Conferinţei Episcopale Canadiene. În 2021 a primit funcţia de vicar general şi moderator al curiei arhidiecezane de Montréal. La 16 iulie 2022 a fost numit episcop titular de Tamada şi auxiliar de Montréal, şi a fost consacrat la 12 septembrie. La 11 februarie 2023 a fost promovat arhiepiscop de Toronto.

ES Mons. Rolandas Makrickas,
arhipăstor coadiutor al bazilicii papale "Santa Maria Maggiore"

S-a născut la Biržai, în Lituania, la 31 ianuarie 1972. Hirotonit preot la 20 iulie 1996 pentru Dieceza de Panevėžys, din 1996 până în 2001 a fost subsecretar al Conferinţei Episcopale Lituaniene şi responsabil al Comitetului naţional al Marelui Jubileu din 2000. A obţinut doctoratul în istorie ecleziastică la Universitatea Pontificală Gregoriana la Roma în 2004. Intrat în serviciul diplomatic al Sfântului Scaun la 1 iulie 2006, a prestat opera sa la reprezentanţele pontificale din Georgia, din Suedia, din Statele Unite ale Americii şi din Gabon, şi la secţiunea pentru Problemele Generale din Secretariatul de Stat. Din 15 decembrie 2021 până în 19 martie 2024 a fost comisar extraordinar pentru Bazilica papală "Santa Maria Maggiore". La 11 februarie 2023 a fost numit arhiepiscop titular de Tolentino şi la 15 aprilie a primit hirotonirea episcopală, în Bazilica "Santa Maria Maggiore" din Roma de la cardinalul Pietro Parolin, secretar de stat al Sanctităţii Sale. La 19 martie 2024 a fost numit de Sfântul Părinte arhipăstor coadiutor cu drept de succesiune al Bazilicii papale "Santa Maria Maggiore".

ES Mons. Mykola Bychok,
episcop eparhial de "Saints Peter and Paul" of Melbourne a ucrainenilor (Australia)

S-a născut la 13 februarie 1980 la Ternopil în Ucraina. Intrat în Ordinul Redemptoriştilor în iulie 1997, s-a format în Ucraina şi în Polonia, obţinând licenţa în teologie pastorală. La 17 august 2003 a făcut voturile perpetue, iar la 3 mai 2005 a fost hirotonit preot la Lvov. A desfăşurat următoarele funcţii: misionar în Biserica "Maica Ajutorului Perpetuu" la Prokopyevsk în Rusia, superior al mănăstirii "Sfântul Iosif" şi paroh de "Maica Ajutorului Perpetuu" la Ivano-Frankivsk în Ucraina, econom al Provinciei redemptoriste din Lvov şi din 2015 vicar al Parohiei "Sfântul Ioan Botezătorul" în Newark, statul New Jersey, Arhieparhia de Philadelphia a ucrainenilor. La 15 ianuarie 2020 a fost numit al eparhiei "Saints Peter and Paul" of Melbourne a ucrainenilor. La 7 iunie 2020 a fost consacrat episcop de Preafericirea Sa arhiepiscopul major Sviatoslav Shevchuk în Catedrala "Sfântul Gheorghe", Leopoli. La 12 iulie 2021, sărbătoarea sfinţilor Petru şi Paul în calendarul iulian, a fost întronat ca al treilea episcop al eparhiei de Melbourne de Excelenţa Sa Peter Comensoli, arhiepiscop de Melbourne, în Catedrala "Sfinţii Petru şi Paul", Melbourne.

R.P. Timothy Peter Joseph Radcliffe,
teolog

Născut la Londra în 1945, a intrat în ordinul dominican în 1965. La sfârşitul studiilor, făcute la Oxford şi la Paris, a întreprins predarea Sfintei Scripturi la Universitatea din Oxford. Hirotonit preot în 1971, angajat activ în mişcarea pentru pace, a desfăşurat slujirea pastorală şi printre bolnavii de SIDA. Din 1982 până în 1988 a fost prior al conventului din Oxford, apoi provincial de Anglia din 1988 până în 1992, şi în sfârşit maestru general al ordinului fondat de Sfântul Dominic din 1992 până în 2001. Orator, conferenţiar, predicator şi scriitor de faimă internaţională, este membru al CAFOD (Agenţia Bisericii Catolice din Anglia şi din Ţara Galilor, angajată în acţiunea de sprijin caritativ şi de dezvoltare în ţările de dincolo de mare) şi al comisiei teologice din Caritas Internationalis. A primit titlul de doctor honoris causa de la Universitatea din Oxford şi de la alte instituţii academice din Franţa, Italia şi Statele Unite. În 2007 a fost decorat cu Michael Ramsey Prize pentru scrierile de teologie.

R.P. Fabio Baggio,
subsecretar al Dicasterului pentru Slujirea Dezvoltării Umane Integrale

S-a născut la Bassano del Grappa (Italia) la 15 ianuarie 1965 şi, în 1976, a intrat în Seminarul Scalabrini-Tirondola al Misionarilor "Sfântul Carol", făcând voturile perpetue în 1991. Anul următor a fost hirotonit preot. În 1998 a obţinut doctoratul în istoria Bisericii la Universitatea Pontificală Gregoriana din Roma. Din 1995 până în 1997, la Santiago de Chile, în afară de a exercita slujirea pastorală, a desfăşurat funcţia de consilier al Comisiei episcopale pentru migraţii din Chile (INCAMI). După aceea, până în 2002, a fost director al Departamentului pentru migraţie al Arhidiecezei de Buenos Aires, ocupând în afară de aceasta, în 1999, rolul de secretar naţional al Operei Răspândirii Credinţei, Opere Misionare Pontificale Argentina. La 14 decembrie 2016 a fost numit subsecretar al Dicasterului pentru Slujirea Dezvoltării Umane Integrale. La 23 aprilie 2022, Sfântul Părinte l-a confirmat în funcţie, şi cu responsabilitatea Secţiunii migranţi şi refugiaţi şi a Proiectelor speciale.

Rev. Mons. George Jacob Koovakad,
oficial de la Secretariatul de Stat, responsabil de călătoriile papale

S-a născut la Chethipuzha (India) la 11 august 1973. A fost hirotonit preot la 24 iulie 2004, încardinându-se la Changajacherry. A obţinut doctoratul în drept canonic. Intrat în serviciul diplomatic al Sfântului Scaun la 1 iulie 2006, a fost destinat la nunţiatura apostolică din Algeria, în calitate de ataşat. La 2 martie 2009, a fost transferat la nunţiatura apostolică din Coreea până în februarie 2012, când a fost transferat la nunţiatura apostolică din Iran. La 16 februarie 2015, a fost transferat la nunţiatura apostolică din Costa Rica. Din 10 iulie 2020, lucrează în Secretariatul de Stat, secţiunea pentru Probleme Generale. Din 2021, Papa Francisc i-a încredinţat funcţia de organizare a călătoriilor papale.

(După L'Osservatore Romano, 7 octombrie 2024)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu