Cinci noi titluri la Editura "Sapientia"

La Editura "Sapientia" au apărut recent trei cărţi de la Dicasterul pentru Doctrina Credinţei: Declaraţie "Dignitas infinita" despre demnitatea umană, Declaraţie "Fiducia supplicans" despre sensul pastoral al binecuvântărilor şi Nota "Gestis verbisque" despre validitatea sacramentelor, precum şi alte două cărţi, cea scrisă de Luigi Maria Epicoco şi intitulată Tatăl nostru, şi cea scrisă de Pablo d'Ors, având titlul Biografia tăcerii. Scurt eseu despre meditaţie.

*

La Editura "Sapientia" a apărut de curând Declaraţie "Dignitas infinita" despre demnitatea umană, scrisă de Dicasterul pentru Doctrina Credinţei şi tradusă în limba română de pr. dr. Mihai Pătraşcu. Cartea apare în colecţia "Magisterium", în formatul 14×20 cm, are 66 pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din ţară la preţul de 10 lei.

Sesiunea Ordinară a Dicasterului, pe data de 28 februarie 2024, a aprobat textul actualei Declaraţii. În cursul audienţei acordate mie împreună cu secretarul Secţiunii Doctrinale, mons. Armando Matteo, pe data de 25 martie 2024, Sfântul Părinte a aprobat apoi prezenta Declaraţie şi a dispus publicarea sa.

Elaborarea textului, pe parcursul a cinci ani, permite să se înţeleagă că ne aflăm în faţa unui document care, prin seriozitatea şi centralitatea problemei demnităţii în gândirea creştină, a avut nevoie de un proces însemnat de maturizare pentru a ajunge la redactarea definitivă pe care o publicăm astăzi.

În primele trei părţi, Declaraţia aminteşte principiile fundamentale şi bazele teoretice, cu scopul de a oferi clarificări importante ce pot evita confuziile frecvente care se verifică în folosirea termenului "demnitate". În partea a patra, prezintă unele situaţii problematice actuale în care demnitatea imensă şi inalienabilă ce revine oricărei fiinţe umane nu este recunoscută în mod adecvat. Denunţarea acestor încălcări grave şi actuale ale demnităţii umane este un gest necesar, pentru că Biserica nutreşte convingerea profundă că nu se pot separa credinţa de apărarea demnităţii umane, evanghelizarea de promovarea unei vieţi demne şi spiritualitatea de angajarea pentru demnitatea tuturor fiinţelor umane.

De fapt, această demnitate a tuturor fiinţelor umane poate să fie înţeleasă ca "infinită" (dignitas infinita), aşa cum a afirmat sfântul Ioan Paul al II-lea într-o întâlnire cu persoanele afectate de anumite limitări sau dizabilităţi, cu scopul de a arăta că demnitatea tuturor fiinţelor umane merge dincolo de orice aparenţă exterioară sau de orice caracteristică a vieţii concrete a persoanelor.

Papa Francisc, în enciclica Fratelli tutti, a voit să sublinieze cu insistenţă deosebită că această demnitate există "dincolo de orice circumstanţă", invitând pe toţi s-o apere în orice context cultural, în orice moment al existenţei unei persoane, independent de orice deficienţă fizică, psihologică, socială sau şi morală. În această privinţă, Declaraţia se străduieşte să arate că ne aflăm în faţa unui adevăr universal, pe care toţi suntem chemaţi să-l recunoaştem, drept condiţie fundamentală pentru ca societăţile noastre să fie cu adevărat drepte, paşnice, sănătoase şi, până la urmă, autentic umane.

Lista temelor alese de Declaraţie nu este, desigur, exhaustivă. Totuşi, temele tratate sunt tocmai acelea care permit să se exprime diferite aspecte ale demnităţii umane care astăzi pot fi întunecate în conştiinţa multor persoane. Unele vor fi acceptate cu uşurinţă de diferite sectoare ale societăţilor noastre, altele mai puţin. Oricum, toate ni se par necesare pentru că, în ansamblul lor, ajută la recunoaşterea armoniei şi bogăţiei gândirii despre demnitatea care izvorăşte din evanghelie.

Această Declaraţie nu are pretenţia de a epuiza o temă atât de bogată şi decisivă, ci intenţionează să furnizeze unele elemente de reflecţie ce vor ajuta să se ţină cont de ea în momentul istoric complex în care trăim, pentru ca în mijlocul atâtor preocupări şi nelinişti să nu pierdem drumul şi să nu ne expunem la cele mai sfâşietoare şi profunde suferinţe.

Cardinal Victor Manuel Fernández, prefect

*

La Editura "Sapientia" a apărut de curând Declaraţie "Fiducia supplicans" despre sensul pastoral al binecuvântărilor, scrisă de Dicasterul pentru Doctrina Credinţei şi tradusă în limba română de pr. dr. Mihai Pătraşcu. Cartea apare în colecţia "Magisterium", în formatul 14×20 cm, are 32 pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din ţară la preţul de 10 lei.

Prezenta Declaraţie ia în considerare diferite întrebări venite la acest Dicaster atât în anii trecuţi, cât şi în timpuri mai recente. Pentru redactarea ei, conform practicii, au fost consultaţi experţi, s-a demarat un proces corespunzător de elaborare şi s-a discutat schiţa la Congresul Secţiei Doctrinale a Dicasterului. În cadrul acestui timp de elaborare a documentului, nu a lipsit confruntarea cu Sfântul Părinte. În sfârşit, Declaraţia a fost supusă examinării Sfântului Părinte, care a aprobat-o prin semnătura sa.

În cursul studiului temei-obiect a prezentului document a fost comunicat răspunsul Sfântului Părinte la Dubia unor cardinali, care a furnizat clarificări importante pentru reflecţia ce acum se oferă aici şi care reprezintă un element decisiv pentru munca Dicasterului. "Curia Romană este în primul rând un instrument de slujire pentru succesorul lui Petru" (Constituţia apostolică Praedicate Evangelium, II, 1), astfel încât munca noastră trebuie să favorizeze, împreună cu înţelegerea doctrinei perene a Bisericii, receptarea învăţăturii Sfântului Părinte.

Ca în răspunsul deja citat al Sfântului Părinte la Dubia a doi cardinali, prezenta Declaraţie rămâne fermă asupra doctrinei tradiţionale a Bisericii cu privire la căsătorie, neadmiţând niciun tip de rit liturgic sau binecuvântări asemănătoare cu un rit liturgic care pot crea confuzie. Totuşi, valoarea acestui document este aceea de a oferi o contribuţie specifică şi inovatoare la semnificaţia pastorală a binecuvântărilor, ce permite lărgirea şi îmbogăţirea înţelegerii lor clasice, strâns legată de o perspectivă liturgică. Această reflecţie teologică, bazată pe viziunea pastorală a Papei Francisc, implică o adevărată dezvoltare faţă de ceea ce a fost spus despre binecuvântări în magisteriu şi în textele oficiale ale Bisericii. Asta dă dreptate faptului că textul şi-a asumat tipologia de "Declaraţie".

Şi tocmai în acest context se poate înţelege posibilitatea de a binecuvânta cuplurile aflate în situaţii iregulare şi cuplurile de acelaşi sex, fără a convalida oficial status-ul lor sau a modifica în vreun mod învăţătura perenă a Bisericii despre căsătorie.

Prezenta Declaraţie vrea să fie şi un omagiu adus poporului credincios al lui Dumnezeu, care îl adoră pe Domnul cu atâtea gesturi de încredere profundă în milostivirea sa şi care, prin această atitudine, vine în mod constant să ceară maicii Biserici o binecuvântare.

Cardinal Victor Manuel Fernández, prefect

*

La Editura "Sapientia" a apărut de curând Nota "Gestis verbisque" despre validitatea sacramentelor, scrisă de Dicasterul pentru Doctrina Credinţei şi tradusă în limba română de pr. dr. Mihai Pătraşcu. Cartea apare în colecţia "Magisterium", în formatul 14×20 cm, are 32 pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din ţară la preţul de 10 lei.

Cu ocazia Adunării Plenare a Dicasterului din ianuarie 2022, cardinalii şi episcopii membri au exprimat preocuparea lor faţă de înmulţirea situaţiilor în care erau constrânşi să constate invaliditatea sacramentelor celebrate. Modificările grave aduse la materia sau la forma sacramentelor, făcând nulă celebrarea lor, au condus după aceea la necesitatea de a găsi persoanele implicate pentru a repeta ritul Botezului sau al Mirului şi un număr important de credincioşi şi-au exprimat pe bună dreptate tulburarea. De exemplu, în loc de a folosi formula stabilită pentru Botez, s-au folosit formule ca acelea care urmează: "Eu te botez în numele Creatorului..." şi "În numele tatălui şi al mamei... noi te botezăm". Într-o astfel de situaţie gravă s-au aflat şi preoţi. Aceştia din urmă, fiind botezaţi cu formule de acest tip, au descoperit cu durere invaliditatea hirotonirii lor şi a sacramentelor celebrate până în acel moment.

În timp ce în alte domenii ale acţiunii pastorale a Bisericii se dispune de un spaţiu amplu pentru creativitate, o asemenea invenţie în domeniul celebrării sacramentelor se transformă mai degrabă într-o "voinţă manipulatoare" şi, de aceea, nu poate să fie invocată. Aşadar, modificarea formei unui sacrament sau a materiei sale este întotdeauna un act ilegitim în mod grav şi merită o pedeapsă exemplară, tocmai pentru că asemenea gesturi arbitrare sunt în măsură să producă o daună gravă poporului credincios al lui Dumnezeu.

În discursul său adresat Dicasterului nostru, cu ocazia recentei Adunări Plenare, pe 26 ianuarie 2024, Sfântul Părinte a amintit că, "prin sacramente, credincioşii devin capabili de profeţie şi de mărturie. Şi timpul nostru are nevoie cu urgenţă deosebită de profeţi de viaţă nouă şi de martori de caritate: aşadar, să iubim şi să facem să fie iubită frumuseţea şi forţa mântuitoare a sacramentelor!"

În acest context, a indicat de asemenea că "slujitorilor le este cerută o grijă deosebită în administrarea lor şi în deschiderea pentru credincioşi a comorilor de har pe care-l comunică".

Astfel, pe de o parte, Sfântul Părinte ne invită să acţionăm în aşa fel încât credincioşii să se poată apropia rodnic de sacramente, în timp ce, pe de altă parte, subliniază cu forţă chemarea la o "grijă deosebită" în administrarea lor.

Prin urmare, nouă, slujitorilor, ne este cerută forţa de a depăşi ispita de a ne simţi proprietari ai Bisericii. Dimpotrivă, trebuie să devenim foarte receptivi în faţa unui dar care ne precedă: nu numai darul vieţii sau al harului, ci şi comorile sacramentelor care ne-au fost încredinţate de Maica Biserică. Nu sunt ale noastre! Şi credincioşii au dreptul, la rândul lor, să le primească aşa cum dispune Biserica: în această manieră, celebrarea lor este corespunzătoare intenţiei lui Isus şi face actual şi eficace evenimentul Paştelui.

Cu respectul nostru religios de slujitori faţă de ceea ce Biserica a stabilit cu privire la materia şi la forma fiecărui sacrament, manifestăm în faţa comunităţii adevărul că "numai Cristos este Capul Bisericii, aşadar, adevăratul preşedinte al celebrării".

De aceea, Nota pe care o prezentăm aici nu tratează despre o problemă pur tehnică sau chiar "rigoristă". Publicând-o, Dicasterul intenţionează îndeosebi să exprime în mod luminos prioritatea acţiunii lui Dumnezeu şi să salvgardeze cu umilinţă unitatea Trupului lui Cristos care este Biserica în gesturile sale cele mai sacre.

Fie ca acest Document, aprobat în unanimitate pe 25 ianuarie 2024 de membrii Dicasterului reuniţi în Adunare Plenară şi apoi de însuşi Sfântul Părinte Francisc, să reînnoiască în toţi slujitorii Bisericii conştiinţa deplină a ceea ce ne-a spus Cristos: "Nu voi m-aţi ales pe mine, ci eu v-am ales pe voi" (In 15,16).

Cardinal Victor Manuel Fernández, prefect

*

La Editura "Sapientia" a apărut de curând cartea: Tatăl nostru, scrisă de Luigi Maria Epicoco şi tradusă în limba română de pr. dr. Gabriel-Iulian Robu. Cartea apare în colecţia "Spiritualitate", în formatul 14×20 cm, are 80 pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din ţară la preţul de 20 lei.

Evanghelia după Luca este cea care, mai mult decât oricare alta, ni-l pune în faţa ochilor pe Isus care se roagă. În fiecare moment crucial din viaţa lui Isus, evanghelistul ne spune întotdeauna că el se afla în rugăciune. Aproape că am putea spune că, citind paginile Evangheliei după Luca, putem intui secretul lui Isus: relaţia sa intimă şi profundă cu Tatăl său. Chiar şi în singurătatea cea mai dramatică din Ghetsemani, aşa cum vom vedea mai târziu, Luca inserează prezenţa unui înger: "Atunci i s-a arătat un înger din cer care l-a întărit" (Lc 22,43).

Aproape că vrea să ne spună că, în momentul în care Isus este cel mai singur, nu este complet singur. Rugăciunea este cultivarea certitudinii că nu suntem singuri, chiar şi atunci când ni se pare că suntem.

Dacă rugăciunea este secretul lui Isus, atunci şi noi, ca botezaţi, trebuie să preţuim cumva acest secret şi să intrăm în el.

"Învăţă-ne să ne rugăm" este, aşadar, invocaţia cordială care trebuie să ne însoţească în toată reflecţia noastră.

La această cerere, ştim că Isus răspunde cu rugăciunea Tatăl nostru. Paginile următoare vor fi un comentariu al acestei rugăciuni învăţate de Isus însuşi, care, departe de a fi o simplă formulă, este "forma" pentru orice rugăciune creştină.

Nu vom urma versiunea lui Luca, ci pe cea a evanghelistului Matei, care în relatarea sa ne oferă rugăciunea Tatăl nostru în versiunea cea mai bine cunoscută şi folosită de noi.

Luigi Maria Epicoco

*

La Editura "Sapientia" a apărut de curând cartea: Biografia tăcerii. Scurt eseu despre meditaţie, scrisă de Pablo d'Ors şi tradusă în limba română de pr. dr. Gabriel-Iulian Robu. Cartea apare în colecţia "Spiritualitate", în formatul 14×20 cm, are 104 pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din ţară la preţul de 20 lei.

"Consider că spiritualitatea şi poetica merg împreună. Eu scriu pentru a-mi hrăni sufletul. Scriu pentru a creşte, pentru a sluji şi pentru a mă bucura. Şi aş vrea ca literatura mea, atât eseurile, cât şi ficţiunea, să aibă aceleaşi efecte asupra acelora care mă citesc" (Pablo d'Ors).

"Opera lui Pablo d'Ors este cea mai încântătoare lucrare pe care o poate oferi literatura spaniolă". (Cuadernos Hispanoamericanos)

"Pablo d'Ors este cu adevărat un autor ce nu poate fi clasificat" (La Republicca).

"Literatura lui Pablo D'Ors înoată împotriva curentului, propunând exerciţiul ascultării şi al perceperii frumuseţii din această lume" (ABC Cultural).

"Sunt timpuri încărcate de zgomot. Azi cruzimea este intenţionată şi explicită. Voinţa de putere se dezvăluie în răutatea ei regresivă. Pentru d'Ors, cotitura interioară către linişte, faptul de a păstra un centru de linişte în inima activităţilor cotidiene, este actul radical care ne poate oferi putere, printr-o infuzie de atenţie profundă şi prin refuzul de a fi neîmpliniţi" (Ruminate Magazine).

"Biografia tăcerii. Un eseu, un bestseller despre meditaţie, în care se arată cum procesul de golire şi dezvelire de sine poate produce o schimbare a vieţii, de care te poţi bucura într-o manieră nouă. Dacă azi tăcerea devine din ce în ce mai străină pentru noi, iată un om care a ales-o ca să fie intimitatea lui: Pablo d'Ors, un preot catolic spaniol, care a experimentat o schimbare transcendentală a vieţii şi prin meditaţia zen. Cu o onestitate şi sinceritate dezarmantă, dar şi printr-o surprinzătoare claritate a limbajului, d'Ors împărtăşeşte dificultăţile sale ca începător într-ale meditaţiei: oboseala, neliniştea, distracţiile. Dar, prin perseverenţă, autorul descoperă nu doar o pace profundă şi o mai bună înţelegere a naturii sale, ci învaţă că tăcerea, mai degrabă decât a fi o adăpostire din faţa vieţii, ne oferă o angajare intensă în viaţa ca atare. Îmbibată de o rară frumuseţe, Biografia tăcerii ne transmite că frumuseţea tăcerii este disponibilă pentru noi toţi".

"Nu este o carte de autoajutorare. Nu face apel nici la simplismul acelor idei-care-merită-încadrate pentru că-sunt-atât-de-bune şi nici la cinismul acelor-sărace-suflete-care ar cumpăra-orice, ci face referire la toate acele lucruri complexe care ne sunt spuse într-un mod simplu" (El País)

Editura "Sapientia"

* * *

Declaraţie "Dignitas infinita" despre demnitatea umană
Dicasterul pentru Doctrina Credinţei, Ed. "Sapientia", 2024, ISBN 978-606-578-553-3, 14×20 cm, 66 p., 10 lei

Declaraţie "Fiducia supplicans" despre sensul pastoral al binecuvântărilor
Dicasterul pentru Doctrina Credinţei, Ed. "Sapientia", 2024, ISBN 978-606-578-551-9, 14×20 cm, 32 p., 10 lei

Nota "Gestis verbisque" despre validitatea sacramentelor
Dicasterul pentru Doctrina Credinţei, Ed. "Sapientia", 2024, ISBN 978-606-578-552-6, 14×20 cm, 32 p., 10 lei

Tatăl nostru
Luigi Maria Epicoco, Ed. "Sapientia", 2024, ISBN 978-606-578-555-7, 14×20 cm, 80 p., 20 lei

Biografia tăcerii. Scurt eseu despre meditaţie
Pablo d'Ors, Ed. "Sapientia", 2024, ISBN 978-606-578-556-4, 14×20 cm, 104 p., 20 lei

* * *

Aceste cărţi, în limita stocului disponibil, pot fi procurate prin comandă (cu plata taxelor aferente expedierii):

Din Librăria "Presa Bună":

• prin poştă: Librăria "Presa Bună", Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 26; 700064-Iaşi
• prin telefon şi WhatsApp: 0770.477.565: de luni până vineri, între orele 9.00 şi 19.00; duminica, între orele 10.00 şi 18.00
• prin e-mail: libraria@ercis.ro
• prin Internet: www.ercis.ro/libraria

*

De la Librăria "Sapientia":

• prin poştă: Librăria "Sapientia", Str. Th. Văscăuţeanu, nr. 6; 700462-Iaşi
• prin e-mail: sapientia@itrc.ro
• prin telefon: 0754.826.814
• prin website (online): www.editurasapientia.ro sau www.librariasapientia.ro
• direct din Librăria "Sapientia" din Iaşi (incinta Institutului Teologic Romano-Catolic "Sfântul Iosif" din Iaşi)
• sau la librăriile catolice partenere

* * *

Vă invităm să accesaţi pagina "Noutăţi editoriale" pe www.ercis.ro