O nouă carte: Sagna. File de monografie istorică

Editura Sapientia anunţă apariţia cărţii Sagna. File de monografie istorică, scrisă sub coordonarea domnului profesor Dănuţ Doboş şi apărută sub egida Departamentului de Cercetare Ştiinţifică al Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi. La alcătuirea acestei monografii istorice a comunităţii Sagna din judeţul Neamţ au mai contribuit: domnul profesor Silviu Vacaru, Mons. Anton Despinescu, pr. Fabian Doboş, doamna Liliana Moldoveanu şi pr. Eugen Bortoş.

Un proiect mai vechi, aparţinând părintelui profesor Alois Bulai, se realizează astăzi o dată cu apariţia prezentului volum monografic dedicat satului Sagna. Preocupările istoriografice privind această localitate sunt însă mult mai vechi, aparţinând neobositului cercetător preot Iosif Gabor. În iunie 1972, la solicitarea parohului de Sagna, Gheorghe Lenghen, preotul I. Gabor îi trimitea celui dintâi un scurt manuscris, conţinând o serie de documente, majoritatea extrase din colecţiile Documenta Romaniae Historica (DRH), Documente privind Istoria Românilor (DIR) şi Catalogul Documentelor Moldoveneşti (CDM), referitoare la satul Sagna. Ulterior, părintele I. Gabor a trimis la Sagna şi un mic istoric al comunităţii şi al bisericii catolice, ca introducere la o listă de inventar înaintată în 1974 de Parohia Sagna Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti. Acest scurt istoric a fost, de altfel, publicat în volumul postum al părintelui I. Gabor, Dicţionarul Comunităţilor Catolice din Moldova, apărut în anul 1996 la Bacău. Surprinzător este însă faptul că, în manuscrisul său intitulat Parohia Catolică Tămăşeni (Luizi-Călugăra, 1985), Iosif Gabor nu a inclus un capitol referitor la satul Sagna, fostă filială a parohiei Tămăşeni. După 1989, nu s-a înregistrat în rândul comunităţii din Sagna sau de aiurea vreo tentativă de monografie a satului. Sunt însă demne de semnalat două cercetări realizate de învăţătorii şi profesorii de la Şcoala Generală Sagna, şi anume, lucrarea metodico-ştiinţifică aparţinând învăţătoarei Maria Negură, respectiv lucrarea pe teme de folclor aparţinând profesoarei Liliana Moldoveanu.

Cu acest handicap am pornit la drum în anul 2002, cu speranţa unei compensaţii arhivistice la penuria istoriografică. Surprizele au apărut o dată cu constatarea dispariţiei unor importante arhive pentru istoria satului Sagna, ca, de exemplu, arhiva Primăriei comunei Sagna pentru perioada 1864-1950, respectiv arhiva Şcolii din Sagna din perioada 1896-1922, arhive fundamentale pentru istoria acestui sat. Prezentul studiu monografic a fost, aşadar, realizat pe baza unor ample investigaţii în Arhivele Naţionale de la Iaşi, Piatra Neamţ şi Bucureşti, precum şi în arhiva Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi. A rezultat un volum centrat pe latura istorică a satului şi a celor două comunităţi confesionale din Sagna, îndeosebi cea catolică şi cea ortodoxă, în limita posibilului, volum care se încheie cu un scurt capitol privitor la particularităţi ale folclorului din satul Sagna. Volumul conţine numeroase anexe şi fotografii.

Dificultatea realizării unei lucrări monografice complete rezidă în faptul că o asemenea iniţiativă presupune abordarea unor realităţi complexe, istorice, sociologice, etnologice, demografice, toponimice, psihologice, mediul geografic, istoria instituţiilor etc., lucru imposibil de realizat în lipsa unui colectiv de autori specializaţi în respectivele domenii.

În cazul comunei Sagna, autorii nu au avut în vedere o structură prestabilită, aceasta rezultând în urma încheierii investigaţiilor arhivistice. Lucrarea reprezintă la ora actuală maximum de informaţie istorică privitoare la această localitate, fapt care nu exclude perfecţionarea documentaţiei în cazul reluării cercetărilor. Prima parte a lucrării este dedicată istoricului celor patru sate componente ale actualei comune Sagna - Vulpăşeşti, Luţca, Gâdinţi şi Sagna. Meritul realizării acestui capitol este amplificat de faptul că autorul a avut la dispoziţie o documentaţie istorică extrem de săracă, în cea mai mare parte datând din perioada în care satul Sagna a avut statutul de "sat mănăstiresc" aparţinând Mănăstirii Galata din Iaşi. Autorul a surmontat această dificultate apelând la documente inedite din arhivele ieşene, rezultatul fiind un istoric complet al celor patru sate până la sfârşitul secolului al XIX-lea. Acestui capitol i-au fost anexate catagrafiile satelor respective din anii 1820, 1832, 1839 şi 1845, documente foarte importante pentru viaţa socială a celor patru sate.

Partea a doua a lucrării este dedicată vieţii religioase, sociale şi culturale a satului Sagna, pe baza cercetărilor realizate în arhivele din Iaşi şi Piatra Neamţ. Accentul a fost însă pus pe istoricul comunităţii catolice din Sagna, însoţit de un scurt capitol dedicat comunităţii ortodoxe, pe baza unui amplu proiect al Departamentului de Cercetare Ştiinţifică de pe lângă Episcopia Romano-Catolică de Iaşi. Şi acest capitol conţine anexe, precum statisticile Status animarum ale Bisericii Catolice din Sagna, datând din 1804 şi 1869. Autorul nu are pretenţia de a fi epuizat sursele documentare referitoare la aceste subiecte, cu atât mai mult cu cât un capitol special dedicat rezistenţei anticomuniste în satul Sagna nu a putut fi finalizat din cauza unei întârzieri nejustificate a aprobării solicitate Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, deţinător al dosarului penal privitor la grupul anticomunist din Sagna, din care au făcut parte învăţătorul Vasile Ungureanu şi preotul Iosif Simon.

Dănuţ Doboş

* * *

Sagna. File de monografie istorică,
Dănuţ Doboş, coord., Ed. "Sapientia", Iaşi, 2003, ISBN 973-8474-27-2, 17x24 cm, 270 p., 130.000 lei

* * *

Această carte, în limita stocului disponibil, poate fi procurate prin comandă:

• prin poştă: Librăria Presa Bună, Bd. Ştefan cel Mare, 26; 700064 - Iaşi;
• prin fax: 0232/211527;
• prin telefon: 0232/212003, interior 67:
  luni, marţi, orele 12.00-13.00 şi 14.00-18.00;
  miercuri, joi, vineri, orele 8.00-13.00;
• prin e-mail: cornel@mail.dntis.ro;
• prin Internet: www.ercis.ro; www.catholica.ro.

lecturi: 123.