Mântuirea
de pr. Cristian Chinez
De obicei, când vine vorba de mântuire, ne gândim la soarta fericită a sufletului nostru de după moarte (învierea trupului fiind completarea). Prin proiectarea ei într-un viitor - de preferat? - cât mai îndepărtat, riscăm să decuplăm "vagonul" în care ne aflăm în momentul de față de "locomotiva" care trage în acea direcție. Iată de ce, implicațiile care decurg din așa-zisele sinonime ale mântuirii poate că ne determină la ceva mai mult...
Visăm să fim salvați în ultimul moment printr-un har deosebit. Ca tâlharul de pe Calvar. Acela însă l-a cunoscut pe Cristos abia atunci. Pe când noi... Invocăm izbăvirea de rău și bine facem, dar... Am fost cruțați de nenumărate ori de ceea ce meritam după dreptate, iar prin milostivirea lui Dumnezeu am fost creditați ca fiind valoroși în ochii Domnului. Dar toate acestea recer convertire. O convertire continuă. Pentru a corespunde în măsură cât mai mare...
Conform gândirii ratzingeriene, mântuirea este fondată pe iubire: "a putea obține și da în schimb iubire înseamnă mântuire". Și, chiar "într-o lume în care nu se pune problema mântuirii universale, există cu siguranță o mântuire inițială, fragmente de mântuire. Ele apar acolo unde iubirea este prezentă în una din formele sale... Sunt totuși doar fragmente, nu însăși mântuirea". Complexitatea fenomenului însă nu trebuie să ne descurajeze. Dimpotrivă... Căci totul este posibil prin lucrarea harului.