Boala de reflux gastro-esofagian

de dr. Bianca Hanganu

Anatomie pe scurt: Esofagul este tubul care leagă cavitatea bucală de stomac. Este un organ muscular ale cărui contracţii ajută la transportul alimentelor în cursul procesului de hrănire. Stomacul este un organ cavitar, tot muscular, cu rol de depozit temporar pentru alimentele procesate în cavitatea bucală şi transportate prin esofag. Celulele din pereţii stomacului produc sucul gastric (alcătuit în principal din acid clorhidric), cu rol în descompunerea alimentelor. Între esofag şi stomac există un inel muscular de tip sfincter, care se deschide (sau se relaxează) - pentru a permite pătrunderea alimentelor din esofag în stomac şi se închide (sau se contractă) - pentru a preveni revenirea (refluxul) alimentelor înapoi în esofag sau chiar în cavitatea bucală.

Cauza bolii: Refluxul gastro-esofagian apare atunci când, din cauza unei slăbiciuni, sfincterul rămâne deschis sau se deschide atunci când nu trebuie, iar acidul şi alimentele din stomac trec înapoi în esofag sau chiar în cavitatea bucală. Ca eveniment ocazional, multă lume experimentează acest reflux, în special după mesele copioase. Însă atunci când apare cu regularitate, conduce la boala de reflux gastro-esofagian. Mucoasa stomacului este special concepută pentru a nu fi afectată de sucul gastric acid. Însă mucoasa esofagului nu este la fel de rezistentă, iar pătrunderea acidului în timpul refluxului va produce leziuni.

Factori de risc pentru reflux (pot contribui la reflux sau pot agrava efectele): Alimentaţie şi stil de viaţă: mâncărurile bogate în grăsimi, cafeaua, ciocolata, alcoolul, fumatul (relaxează sfincterul), băuturile acidulate (irită mucoasa), mesele copioase în general (suprasolicită stomacul) sau mesele înainte de culcare (poziţia orizontală facilitează refluxul), precum şi hainele strâmte (fac presiune pe stomac). Afecţiuni: hernia hiatală - un tip particular de hernie, în care porţiunea cea mai superioară a stomacului pătrunde în cavitatea toracică printr-un defect al muşchiului care separă organele din abdomen de organele din cutia toracică (numit diafragm) şi care va facilita pătrunderea conţinutului din stomac în esofag; afecţiunile ţesutului conjunctiv - precum sclerodermia - care vor slăbi sfincterul. Obezitatea şi sarcina: vor creşte presiunea pe stomac şi consecutiv în interiorul stomacului, contribuind la refluxul alimentelor. Medicamente: aspirina, care are efect acid, iritând mucoasa esofagului.

Manifestările bolii: Pătrunderea acidului din stomac va irita mucoasa esofagului, ceea ce va determina senzaţie de arsură în piept. Aceasta apare de obicei după masă, iar dacă ultima masă a fost seara târziu, se poate agrava pe timpul nopţii. În acest ultim caz, odihna din timpul nopţii poate fi întreruptă prin tuse. De asemenea, acest reflux poate determina apariţia astmului sau îl poate agrava pe cel deja existent. Uneori sucul gastric şi alimentele din stomac se pot întoarce până în cavitatea bucală, fenomen pe care îl numim regurgitaţie. În stadii mai avansate apar dificultăţi la înghiţire şi senzaţie de nod în gât (prin complicaţii).

Important: senzaţia de arsură în piept este similară cu cea din infarctul de miocard, când se asociază în plus senzaţia de lipsă de aer şi extinderea durerii spre bărbie sau braţe. În acest caz este important să solicitaţi asistenţă medicală de urgenţă!

În cazul în care boala rămâne netratată, iritaţia mucoasei esofagului de către acidul din stomac poate conduce la complicaţii precum îngustarea lumenului, prin formare de cicatrici, şi apariţia ulcerului sau a leziunilor precanceroase, prin acţiunea directă a acidului din stomac.

În fazele avansate, boala necesită, pentru vindecare, medicamente sau intervenţie chirurgicală, însă în fazele incipiente, aceasta poate fi ţinută sub control prin schimbări în dietă şi în stilul de viaţă, evitând factorii de risc menţionaţi anterior.