Cauza "Dumitru Matei"

de pr. Alois Moraru

Răspunzând solicitărilor multiple primite din partea membrilor Departamentului de Cercetare Istorică "Fericitul Anton Durcovici" din cadrul Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi, care au realizat deja mai multe investigaţii în Arhivele Securităţii Române, au adunat câteva mărturii verbale şi au redactat mai multe studii, publicate în revista diecezană de istorie "Buletin istoric", în ziua de 12 martie, PS Iosif Păuleţ m-a ales şi m-a numit în misiunea de "responsabil diecezan pentru adunarea mărturiilor cu privire la viaţa de credinţă a părintelui Dumitru Matei, în vederea pregătirii documentaţiei necesare pentru recunoaşterea şi declararea lui ca fericit şi sfânt".

Misiunea acestui oficiu diecezan este de a coordona întreaga activitate de cercetare a martiriului preotului erou Dumitru Matei, care a fost executat prin împuşcare în dimineaţa zilei de 21 februarie 1951. Mulţi ani nu s-a ştiut nimic despre modul în care a murit acest preot în închisoarea comunistă de la Jilava, dar treptat, treptat, mai ales din mărturiile acelora care au supravieţuit în urma procesului "Legaţia Franţei", preoţi şi laici din Dieceza de Iaşi au aflat câte ceva despre suferinţele îndurate de acesta. Cine avea însă cunoştinţe şi putea scrie ceva până în anul 1990?! Primul care a scris şi a publicat în revista "Lumina creştinului", din februarie 1991, a fost părintele Anton Despinescu, în articolul "Părintele Matei".

Preocupat de a face cât mai multă lumină în cazul "Matei", ca de altfel în toate acţiunile în care au fost implicaţi preoţii catolici care au activat pe teritoriul Diecezei de Iaşi, PS Petru Gherghel l-a desemnat pe arhivistul şi cercetătorul Dănuţ Doboş să aibă acces în Arhivele Securităţii şi să afle informaţii despre urmărirea, persecuţia, procesele şi condamnarea acestora. Aşa cum a mărturisit de mai multe ori, "în octombrie 1996 am iniţiat o amplă cercetare arhivistică şi documentară cu privire la episcopul Anton Durcovici şi preotul Dumitru Matei". După numeroase intervenţii şi insistenţe, multe dintre dosarele "martirilor" Bisericii noastre au fost copiate şi studiate, iar roadele cercetării istoricilor au fost publicate în numeroase cărţi, studii şi articole.

În cazul "Matei", în anul 2001, la împlinirea unei jumătăţi de secol de la moartea sa eroică, s-au celebrat Liturghii de pomenire, la 18 februarie, în catedrala din Iaşi, iar la 21 februarie, în biserica din Sărata, în prezenţa unei mari mulţimi de credincioşi. Cu acea ocazie au fost realizate mai multe înregistrări audio ale celor care l-au cunoscut personal pe părintele Matei, iar membrii Departamentului de Cercetare Ştiinţifică i-au dedicat volumul al doilea al revistei "Buletin istoric". S-a afirmat atunci: "Suntem convinşi că atotputernicia dumnezeiască îl va ridica de oriunde s-ar afla în ţărâna pământească la gloria cerească, în văzul tuturor, chiar şi al acelora care, mânaţi de prejudecăţi sau pur şi simplu la comanda cotropitorilor, l-au răpus mişeleşte. Rămânem ferm convinşi că preotul Dumitru Matei, asemenea multora din acei ani eroici ai neamului românesc, s-a jertfit pentru o cauză dreaptă, aceea a neacceptării unui regim nedrept, ateu, nefiresc adevăraţilor şi bunilor români". După cercetarea a mii de file din dosarele "Matei" şi a mărturiilor celor care l-au cunoscut şi au vorbit despre dânsul, s-a tras concluzia că preotul Dumitru Matei este un erou al credinţei manifestate prin fapte de iubire, este un martir al Diecezei de Iaşi, un sfânt al Bisericii Catolice.

La finalul acestor rânduri, solicităm ca, dacă imploraţi mijlocirea acestui erou al carităţii creştine şi primiţi din partea lui Dumnezeu haruri trupeşti sau sufleteşti, să ne comunicaţi la telefon 0721.566.577 sau să ne scrieţi pe e-mail: istorie@ercis.ro.