Curier juridic

* I. Beşleagă (Iugani). "Într-un dosar de partaj succesoral în care se solicită împărţirea unui teren, cum este stabilită taxa de timbru?"

Potrivit OUG nr. 80/2013, art. 5, "cererile în materia partajului judiciar se taxează astfel:

- stabilirea bunurilor supuse împărţelii - 3% din valoarea acestora;

- stabilirea calităţii de coproprietar şi stabilirea cotei-părţi ce se cuvine fiecărui coproprietar - 50 lei pentru fiecare coproprietar;

- creanţe pe care coproprietarii le au unii faţă de alţii, născute din starea de proprietate comună - 3% din valoarea creanţelor a căror recunoaştere se solicită;

- cererea de raport - 3% din valoarea bunurilor a căror raportare se solicită;

- cererea de reducţiune a liberalităţilor excesive - 3% din valoarea părţii de rezervă supusă reîntregirii prin reducţiunea liberalităţilor;

- cererea de partaj propriu-zis, indiferent de modalitatea de realizare a acestuia - 3% din valoarea masei partajabile.

Dacă cererile în materia partajului judiciar se formulează în cadrul aceleiaşi acţiuni, aceasta se taxează cu o singură taxă de 5% din valoarea masei partajabile".

Cel care solicită partajarea unui bun trebuie să precizeze şi valoarea acestuia şi modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea valorii, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobilele casă de locuit, valoarea este cea din certificatul de atestare fiscală eliberat de primăria unde este situat bunul, iar în ceea ce priveşte terenurile, valoarea poate fi calculată, în lipsa altor înscrisuri, conform grilei notarilor publici din judeţul unde este situat bunul.

* C. Tănasă (Iaşi). "În anul 2017, am încheiat cu fiul, respectiv nora mea, un contract de vânzare-cumpărare cu drept de abitaţie. Deşi în contract se menţionează că ei au achitat o sumă de bani cu titlu de preţ, în realitate aceştia nu au plătit nimic. Prin actul încheiat nu am prevăzut şi o clauză de întreţinere, pentru că notarul nu ne-a informat. În vara anului 2018, nora mea a plecat în Italia, iar fiul meu a rămas cu mine, dar nici el şi nici nora mea nu-mi asigură cele necesare traiului. Pot solicita ca ei să fie obligaţi să-mi asigure întreţinere în baza contractului de vânzare-cumpărare?"

Prin contractul de vânzare-cumpărare pe care l-aţi încheiat cu fiul, respectiv nora dv., aceştia s-au obligat doar să vă respecte dreptul de abitaţie, adică să vă lase să locuiţi în imobilul casă de locuit până la sfârşitul vieţii dv. Din punct de vedere juridic, atâta timp cât ei nu vă tulbură şi nu vă deranjează, nu aveţi motive temeinice să solicitaţi rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare, deoarece cumpărătorii respectă clauzele din contract.

* M. Dascălu (Paşcani). "În decembrie 2018, am solicitat la Casa Judeţeană de Pensii Iaşi ieşirea la pensie pentru limită de vârstă, întrucât, conform unei adeverinţe eliberate de unitatea la care am lucrat, trebuia să mi se reţină o perioadă de 15 ani ca fiind lucrată în grupa a II-a de muncă. Cererea mea a fost respinsă întrucât nu îndeplinesc condiţiile de pensionare, întrucât nu a fost valorificată adeverinţa depusă la dosarul de pensie. Unde se soluţionează aceste cauze?"

Cauzele ce au ca obiect litigii privind asigurări sociale sunt de competenţa tribunalelor, în cazul dv., Tribunalul Iaşi. Acţiunile nu sunt supuse unor taxe de timbru, iar decizia de pensionare se contestă mai întâi la comisia de contestaţii, în termen de 30 de zile de la comunicare, iar apoi, la instanţa competentă - tribunal.

Av. Mihaela Ciobanu