Proiectul vieţii? Viaţa!

Când te vor întreba despre proiectele vieţii tale, să le spui că ai un singur proiect măreţ: viaţa. "Vreau să trăiesc! Atât! Să trăiesc şi să-i las şi pe alţii să trăiască. Dacă pot, să-i ajut. Sau cel puţin să nu-i încurc! E un proiect care imploră zile mai lungi de 24 de ore".

Să faci din viaţă un proiect pentru mulţi e ceva ciudat. Pare prea puţin, prea simplu! Prin felul lor de a se mira, te poartă spre dialogul povestit de John Lennon: "La şcoală m-au întrebat ce vreau să devin când o să fiu mare. Le-am răspuns: «Fericit». Mi-au spus că nu am înţeles întrebarea. Eu le-am spus că ei nu au înţeles viaţa".

Oare ar putea fi ceva mai important decât viaţa, dacă însuşi Dumnezeu coboară ca să o salveze?! Cuvântul s-a făcut trup întocmai pentru ca noi să avem viaţă şi să o avem din belşug (cf. In 10,10)!

Dumnezeu ar fi putut să ne ofere orice, absolut orice, dar a ales să ne ofere viaţă. Şi asta prin viaţa, moartea şi învierea lui Isus Cristos. Iar noi? Ce facem cu acest proiect măreţ care ne-a fost încredinţat?

Dacă la sfârşit de zi, de lună, de an, ne uităm în oglindă şi în jurul nostru, vedem cum chipul, sufletul, oamenii, lucrurile descriu cu obiectivitate felul în care am folosit "resursa esenţială a vieţii": timpul. Ceea ce suntem şi ceea ce am adunat vorbesc despre cum ne-am folosit zilele, despre cât am investit în "viaţă". Simţim remuşcare? Mulţumire?

În timp ce ne "inventariem" proiectul vieţii, ne dă târcoale ispita planurilor pentru noul an. Suntem tentaţi să ne fragmentăm viaţa cu obiective, să sufocăm prin ambiţii carieriste proiectul esenţial: viaţa trăită în bine şi adevăr. Adică viaţa pură, simplă, însetată mereu de adevăr şi determinată să facă doar binele.

Şi chiar dacă te zbaţi să fii medic, avocat, preot, persoană consacrată, profesor, artist etc., fă-le să rămână doar mijloace prin care îţi realizezi viaţa, prin care simţi frumuseţea vieţii, căldura iubirii şi fascinaţia înţelepciunii.

Când investim totul în "viaţa pură", adevărul şi binele devin realităţi care declanşează un magnetism existenţial atrăgând "bunuri" imutabile şi indispensabile precum iubirea, frumosul, înţelepciunea, dreptatea. Acestea fac nu doar Crăciunul fericit şi sfânt, ci fiecare clipă a noului an, în care vă doresc să aveţi viaţă din belşug!

Pr. Laurenţiu Dăncuţă