Papa Francisc către tineri: Balsamul sfinţeniei

Luna noiembrie stă în mod special sub semnul sfinţeniei, deoarece se deschide cu solemnitatea Toţi Sfinţii, în care Biserica doreşte ca noi să contemplăm lucrarea lui Dumnezeu în atâtea persoane, din orice epocă şi de orice vârstă, care s-au deschis harului lui Dumnezeu şi, astfel, au ajuns pe culmile sfinţeniei. O chemare pe care Dumnezeu o adresează fiecărui tânăr! Pare foarte dificil a pune una lângă alta tinereţea şi sfinţenia, însă chemarea la a trăi în mod eroic răsună în viaţa fiecărui tânăr, tocmai pentru că tinereţea este făcută pentru lucruri măreţe şi angajante. Papa Francisc nu ezită să le amintească tinerilor de chemarea la sfinţenie, punându-i în gardă că "pe drumul sfinţeniei nu este loc pentru tineri leneşi".

În exortaţia apostolică postsinodală Christus vivit, papa Francisc aminteşte că există mulţi tineri sfinţi care şi-au dat viaţa pentru Cristos, chiar până la martiriu. Aceştia "au făcut să strălucească trăsăturile vârstei tinereţii în toată frumuseţea lor şi au fost în epoca lor adevăraţi profeţi de schimbare; exemplul lor arată de ce sunt capabili tinerii atunci când se deschid la întâlnirea cu Cristos" (Christus vivit, nr. 49). Sfinţii tineri sunt exemple care ne stimulează şi ne fac să ieşim din somnolenţă, ne ajută să înţelegem că tinereţea şi sfinţenia nu sunt realităţi paralele. Fiecare tânăr este chemat la sfinţenie!

Teama pe care mulţi tineri o manifestă atunci când se gândesc la sfinţenie este aceea că exigenţele unui astfel de drum răpesc bucuria. De fapt, când Domnul ne invită să devenim sfinţi, nu ne cheamă la ceva apăsător, trist, chinuitor. Dimpotrivă! Chemarea la sfinţenie este invitaţia de a împărtăşi bucuria sa, de a trăi şi de a oferi cu bucurie fiecare moment al vieţii noastre, făcându-l să devină în acelaşi timp un dar de iubire pentru persoanele care sunt lângă noi. Dacă înţelegem aceasta, totul se schimbă şi capătă o semnificaţie nouă, o semnificaţie frumoasă, o semnificaţie începând de la lucrurile mici de fiecare zi.

Deşi cel mai bun mod de a-i cinsti pe sfinţi este a-i imita, papa Francisc îi pune în gardă pe tineri că acest lucru nu înseamnă a-i copia: "Există atâtea mărturii care sunt utile pentru a ne stimula şi a ne motiva, dar nu pentru ca să încercăm să le copiem, deoarece aceasta ar putea chiar să ne îndepărteze de calea unică şi specifică pe care Domnul o rezervă pentru noi" (Christus vivit, nr. 162). Fiecare viaţă este unică, fiecare chemare este unică şi, de aceea, fiecare drum de sfinţenie este aparte, pentru că este un dar al lui Dumnezeu care dă sens propriei vieţi: "Tu trebuie să descoperi cine eşti şi să dezvolţi modul tău personal de a fi sfânt, independent de ceea ce spun şi gândesc alţii. A deveni sfânt înseamnă a deveni mai pe deplin tu însuţi, ceea ce Dumnezeu a voit să viseze şi să creeze, nu o fotocopie" (Christus vivit, nr. 162). Venerabilul Carlo Acutis, citat de papa Francisc, spunea că "toţi se nasc ca originali şi mulţi mor ca fotocopii".

Gândindu-se la tinerii care pot înainta pe culmile sfinţeniei, papa Francisc este convins că, "prin sfinţenia tinerilor, Biserica poate reînnoi ardoarea sa spirituală şi vigoarea sa apostolică. Balsamul sfinţeniei generate de viaţa bună a atâtor tineri poate vindeca rănile Bisericii şi ale lumii, ducându-ne din nou la acea plinătate a iubirii la care dintotdeauna am fost chemaţi" (Christus vivit, nr. 50).

Eşti chemat şi tu să străluceşti prin sfinţenia ta în întunericul acestei lumi, să colorezi viaţa cu darurile pe care Dumnezeu ţi le-a oferit, să înalţi muzica specială ce iese din inima ta: caută armonia dată de unirea cu Dumnezeu!

Pr. Felix Roca