Papa Francisc la Blaj
În ultima zi a vizitei sale apostolice în România, 2 iunie, papa Francisc s-a aflat la Blaj, fiind întâmpinat de peste 100.000 de credincioși, veniți din toate regiunile țării și din străinătate. Sanctitatea Sa a prezidat sfânta Liturghie greco-catolică pe Câmpia Libertății, la ora 11.00, în cadrul căreia a beatificat șapte episcopi martiri.
Papa Francisc a ajuns la Blaj, în locul care a găzduit importantul eveniment istoric de la 1848, cu puțin înainte de sfânta Liturghie, trecând cu papamobilul pe culoarele amenajate și salutând pe nenumărații credincioși, dornici să-l vadă și să fie martorii unei pagini importante din istoria Bisericii Române Unite cu Roma. Oameni în vârstă, cu experiența deceniilor nefaste din perioada comunistă, familii creștine, copii cu chipuri inocente, toți în mărturisirea aceleiași credințe trăiau împreună bucuria de a fi în fața urmașului sfântului Petru.
În salutul său, cardinalul Lucian Mureșan, arhiepiscop major al Bisericii Române Unite cu Roma, a declarat: "Inima Bisericii noastre bate aici, la Blaj, o turmă mică situată în periferiile existențiale față de cei mari ai acestei lumi. Aici, Biserica noastră, înflăcărată în rugăciune și în acțiune, îi îmbrățișează pe cei de pe urmă, pe cei marginalizați, pe cei săraci, exprimându-și vocația sa înnăscută spre solidaritate".
Sfântul Părinte a prezidat sfânta Liturghie pe Câmpia Libertății, un nume care căpăta acum o sonoritate deosebită, deoarece reliefa reversul a ceea ce au cunoscut cei șapte episcopi în anii de detenție. Referitor la acest lucru, Sfântul Părinte spunea: "Gândindu-mă la libertate, nu pot să nu remarc faptul că celebrăm această dumnezeiască Liturghie pe «Câmpia Libertății». Acest loc semnificativ evocă unirea poporului dv. care s-a realizat în diversitatea exprimărilor religioase: acest lucru constituie un patrimoniu spiritual care îmbogățește și caracterizează cultura și identitatea națională română. În acea perioadă de tristă amintire, viața comunității catolice era pusă la grea încercare de regimul dictatorial și ateu: toți episcopii și mulți credincioși ai Bisericii Greco-Catolice și ai Bisericii Catolice de rit latin au fost prigoniți și condamnați la închisoare". Numele lor sunt scrise în ceruri: Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu.
Libertatea este una dintre cele două prețioase moșteniri pe care episcopii au lăsat-o poporului român, a spus suveranul pontif în cadrul omiliei. A doua moștenire este milostivirea. Cum s-a văzut aceasta în exemplul lor, papa a exprimat cu aceste cuvinte: "Tenacitatea în a profesa fidelitatea față de Cristos era însoțită în ei de o dispoziție la martiriu, fără cuvinte de ură pentru prigonitori, față de care au demonstrat o blândețe considerabilă".
De suferința de atunci a dat mărturie și lemnul folosit pentru crucea, amvonul și scaunul pe care a stat papa în timpul celebrării, precum și gratiile, care au fost aduse din închisorile Gherla și Sighet. Verticalitatea episcopilor trebuia să fie preluată de noile generații împotriva oricărei ideologii moderne care subjugă și aruncă în noroi demnitatea omului. "Să fiți mărturisitori ai libertății și ai milostivirii, făcând să prevaleze fraternitatea și dialogul asupra diviziunilor!", a fost cuvântul concluziv al omiliei papale.
După sfânta Liturghie, Sfântul Părinte s-a deplasat la ora 15.45 în cartierul Barbu Lăutaru din Blaj, pentru a întâlni comunitatea romă. Cerând iertare pentru toate discriminările din istorie comise asupra lor, papa Francisc i-a încurajat și îndemnat să poarte mai departe tradițiile și valorile specifice.
Cu beatificarea celor șapte episcopi, numărul fericiților români se ridică la 13. Exceptându-l pe fericitul Ieremia Valahul, toți sunt martiri ai credinței.
Pentru zilele petrecute în România, Sfântul Părinte a mulțumit tuturor, cerând pentru el, așa cum obișnuiește peste tot, susținerea sa cu rugăciunea.
Pr. Cristian Diac