Paşi spre unitate...

Astăzi, mulţi creştini sunt nevoiţi să cutreiere lumea în căutarea unei "pâini mai albe", întâlnind credincioşi de diferite confesiuni şi religii. La tot pasul facem experienţa întâlnirii şi de multe ori suntem ispitiţi să-i privim pe alţii cu reticenţă.

Poate mai mult ca niciodată acum întâlnirea şi dialogul sunt o necesitate. A căuta mai ales ceea ce ne uneşte ne poate ajuta astăzi, când lumea creştină este din ce în ce mai secularizată, atacată cultural, dar şi expusă presiunii islamului jihadist care a lovit Europa, dar şi America. Astfel poate fi descurajat fundamentalismul, cu toate expresiile sale obtuze.

Privind în istoria recentă a Bisericii Universale, zărim paşi care duc spre întâlnire şi unitate, cum a fost cel dintre fericitul papă Paul al VI-lea şi patriarhul ecumenic Atenagora I (7 decembrie 1965), când au ridicat anatemele rostite în anul 1054. Apoi, pentru noi, românii, de o importanţă deosebită e întâlnirea dintre sfântul papă Ioan Paul al II-lea şi patriarhul Teoctist, al Bisericii Ortodoxe Române, la Bucureşti (7-9 mai 1999). Ne amintim cum, la Liturghia din Parcul Izvor, a izbucnit din inima tuturor strigătul de "Unitate!", aşa de mult dorită. Mai ales papa Francisc are foarte multe iniţiative pentru întâlnire, îmbrăţişându-l deseori, de exemplu, pe patriarhul ecumenic de Constantinopol, Bartolomeu, dar şi pe alţi reprezentanţi creştini. La 12 februarie 2016 am asistat la îmbrăţişarea istorică dintre papa Francisc şi patriarhul Chiril, al Moscovei şi al Întregii Rusii.

Şi anul acesta a fost celebrată în Biserică Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor (18-25 ianuarie), cu tema "Dreapta ta, Doamne, s-a glorificat prin putere" (Ex 15,6). Au fost organizate întâlniri cu caracter ecumenic şi rostite rugăciuni pentru unitate. La Iaşi au fost organizate întâlniri de rugăciune în biserici sau capele catolice, cu participarea PS Petru Gherghel. La Institutul Teologic Franciscan din Roman a fost organizată, la 19 ianuarie, o sesiune ştiinţifică ecumenică, participând catolici şi ortodocşi, încheindu-se cu un moment de rugăciune ecumenică.

Aceste exemple de întâlnire ar trebui să ne ajute pe fiecare să înţelegem că angajamentul ecumenic răspunde rugăciunii lui Isus, care doreşte ca "toţi să fie una" (In 17,21), şi nu doar în săptămâna aceasta ecumenică, ci mereu, pentru că noi toţi suntem împreună pelerini pe drumul împlinirii noastre. Acolo unde pare că eforturile umane nu sunt suficiente, doar forţa rugăciunii făcută împreună poate deschide porţi şi dărâma ziduri.

Pr. Adrian Blăjuţă