|
|
Librărie on-line |
comandă acum această carte prin librăria noastră virtuală |
|
|
|
|
|
Îmbrățișări În actualizările Crăciunului există posibilitatea ca prin credință să fie îmbrățișat divinul în fragilitatea și gingășia unui prunc; iar aceasta, datorită misterului central al sărbătorii: întruparea. Tot cu această ocazie, dar nu numai, în mod sacramental poate fi experimentat ceva ce tinde spre mai mult decât o îmbrățișare: unirea intimă cu dumnezeirea din sfânta Împărtășanie. Iar aceasta tocmai pe linia întrupare-sacrificiu-prezență: întruparea Fiului lui Dumnezeu, sacrificiul său mântuitor de pe cruce și prezența sa sacramentală cu trupul glorificat de după înviere. Pe de altă parte, prin revelație, din felul în care, odată întrupat, Fiul ni l-a putut descoperi pe Tatăl ceresc - adică exact așa cum este -, orice păcătos se poate simți, în momentul întoarcerii, asemenea fiului risipitor, cuprins de brațele deschise spre îmbrățișare. Așa se comportă Dumnezeu. Așa trebuie să-l percepem. Și spre îmbrățișarea lui veșnică trebuie să tindem.
"În afara creștinismului - scrie Henri de Lubac - nimic nu ajunge la scopul său, la unicul scop spre care tind, fără să știe, toate aspirațiile omenești, toate eforturile omenești, iar acest scop este îmbrățișarea lui Dumnezeu întru Cristos". Până la urmă totul este posibil numai întru Cristos. Chiar și îmbrățișarea mistică despre care vorbesc marii sfinți ai Bisericii. Acea Biserică prezentată de sfântul Paul ca fiind mireasa lui Cristos și care nu poate exista decât orientată spre îmbrățișare.
Pr. Cristian Chinez
|
|
|
|
Caută pe site |
|
|
Biblia on-line |
|
|
Centrul Misionar Diecezan |
|
|
Centrul de Asistență Comunitară "Sfânta Tereza de Calcutta" |
|
|
|
|
|