Mărturisitori ai credinţei creştine (X)

Cred într-una, sfântă, catolică şi apostolică Biserică.

Cuvântul apostol, de origine greacă (apostolos), înseamnă "trimis". Biserica creştină şi l-a însuşit, dându-i caracterul sacru, acela al apostolicităţii, împreună cu celelalte note caracteristice ale unităţii, sfinţeniei şi catolicităţii.

Isus Cristos, Cuvântul veşnic, Fiul în Treimea cea de o fiinţă şi nedespărţită, este trimisul Tatălui în lume pentru a o elibera din robia păcatului. În activitatea sa evanghelizatoare şi de mântuire, el a ţinut să aibă martori apropiaţi, continui, dintre oameni. De aceea, "i-a chemat pe cei pe care i-a voit el, iar ei au venit la el. A constituit doisprezece pe care i-a numit şi apostoli, ca să fie cu el, să-i trimită să predice şi să aibă puterea să alunge diavolii" (Mc 3,13-15). Le-a dat instrucţiuni amănunţite cum să se comporte, i-a prevenit că nu toţi îi vor primi cu flori şi cu ovaţii, după cum şi el, maestrul şi învăţătorul lor, a întâmpinat multe şi mari împotriviri.

Acelaşi evanghelist Marcu menţionează: "Ei au plecat şi au predicat ca oamenii să se convertească. Şi alungau mulţi diavoli, ungeau cu untdelemn mulţi bolnavi şi-i vindecau" (6,12-13). Înainte de a se înălţa la cer, Isus se arată celor 11 ucenici, în Galileea, pe muntele pe care li-l hotărâse, şi le-a spus: "Mi s-a dat toată puterea în cer şi pe pământ. Aşadar, mergeţi şi faceţi ucenici din toate naţiunile, botezându-i în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, învăţându-i să ţină toate câte v-am poruncit. Şi iată, eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul lumii" (Mt 28,19-20). Această trimitere este mereu actuală prin succesiunea apostolică, legitimă, a episcopilor şi a colaboratorilor lor, preoţi şi diaconi. Chemarea la apostolat, în diferite feluri, este proprie oricărui membru al trupului tainic al lui Cristos, Biserica, pentru împlinirea rugăciunii către Tatăl: Vie împărăţia ta!

P.A.D.