Stresul, duşmanul lumii moderne

Stresul este un mod al organismului de a reacţiona în diferite situaţii: activitate profesională intensă, conflicte, sentimente de culpă, competiţii, examene, evenimente importante din viaţă (căsătorie, naşterea unui copil). Atunci când suntem stresaţi, organismul "crede" că suntem în pericol şi declanşează o serie de reacţii prin care vrea să ne apere sau să ne pregătească pentru răspunsul "luptă sau fugi" - expresie ce îşi are originea în vremuri străvechi, când omul peşterilor, la vederea animalului sălbatic care îl ameninţa, trebuia fie să se lupte, fie să fugă. Ce se întâmplă de fapt: are loc o descărcare de hormoni şi substanţe chimice (de tipul adrenalinei şi cortizolului) care dau un plus de energie, pregătind corpul pentru acţiunea fizică, astfel încât să răspundem rapid situaţiei: muşchii primesc mai mult oxigen, inima începe să bată mai repede, tensiunea arterială creşte, respiraţia devine, de asemenea, mai rapidă - ajutându-ne să ne concentrăm atenţia pe rezolvarea situaţiei.

Lumea medicală este, în general, de acord că stresul are rolul lui bun în realizarea cu succes a multor proiecte, în concentrarea mai mare pe ultima sută de metri, după cum pe ultima sută de metri (la propriu) poate fi câştigată în acest fel o competiţie sportivă. Problema apare însă când situaţiile stresante sunt frecvente, făcându-ne să pierdem timp şi energie, să nu ne putem concentra pe activitatea pe care trebuie să o realizăm, să fim irascibili, să distrugem în acest fel relaţiile cu prietenii şi, cel mai important, să fie afectată sănătatea.

Perioadele lungi de stres menţin încordaţi muşchii, conducând la dureri de ceafă, umeri, spate. Adrenalina eliberată în timpul stresului micşorează diametrul vaselor de sânge, acest fapt fiind o problemă deosebită pentru cei care au vasele de sânge ale inimii oricum micşorate prin ateroscleroză, deoarece muşchiul inimii nu va primi destul oxigen şi va creşte astfel riscul de infarct, de bătăi anormale ale inimii şi de formare de cheaguri de sânge în vase. Stresul slăbeşte sistemul imunitar, făcând dificilă lupta cu bolile.

Multe alte probleme de sănătate au legătură cu stresul: agravarea sau creşterea riscului de obezitate, diabetul, depresia, anxietatea, astmul; contrar unor "credinţe populare", stresul nu produce ulcer la stomac, însă celor care au deja această afecţiune îl poate agrava, după cum poate agrava şi alte afecţiuni ale tubului digestiv: refluxul esofagian, sindromul de intestin iritabil; declanşează dureri de cap şi probleme în sarcină, reduce fertilitatea; poate agrava chiar unele afecţiuni ale pielii, precum acneea. Afectează sănătatea şi în mod indirect, prin obiceiurile greşite pe care le induce: mâncat excesiv, fumat mai mult, consum mai mare de băuturi alcoolice - oamenii crezând că în acest fel vor scăpa de stres, când de fapt acestea vor contribui în plus la alterarea stării de bine -, de exemplu, prin creşterea glicemiei şi a tensiunii arteriale sau prin depunerea de colesterol în pereţii vaselor de sânge, care va duce, la rândul său, la hipertensiune arterială şi risc de infarct.

Vestea bună este că stresul poate fi controlat. Medicamentele sunt bune pentru multe probleme de sănătate, însă nu şi pentru stres, mai ales când acesta este prezent pentru perioade lungi de timp. De aceea, trebuie să ne formăm un stil de viaţă adecvat, prin exerciţii fizice, atitudine pozitivă, dietă sănătoasă, reducerea consumului de cafea, ţigări şi alcool. Foarte important este să ne facem mereu timp pentru relaxare în perioadele mai aglomerate cu activităţi profesionale, deoarece randamentul va fi mult mai bun după odihnă şi, în loc să pierdem, vom câştiga timp. Nu are sens să ne stresăm pentru lucrurile pe care nu le putem controla!

Dr. Bianca Hanganu