Cum dăunează fumatul

Cu fiecare respiraţie, organismul nostru primeşte din aer oxigenul esenţial supravieţuirii şi se eliberează de dioxidul de carbon, reziduul proceselor metabolice. Ce se întâmplă în timpul fumatului?! Odată cu fumul de ţigară, ajung în plămâni o sumedenie de substanţe nocive rezultate din arderea tutunului, care, trecând apoi în sânge, vor afecta întreg organismul (valabil şi pentru fumatul pasiv, chiar dacă în mai mică măsură).

Efectele asupra sănătăţii sunt numeroase.

Respirator. Căile aeriene mai mari (bronhiile) sunt prevăzute cu nişte formaţiuni alungite numite cili, care, mişcându-se, au rolul de a "mătura" substanţele dăunătoare ajunse în plămâni odată cu aerul inspirat. Fumul de ţigară irită căile respiratorii, rezultând o cantitate mai mare de mucus şi încetinirea mişcărilor cililor, astfel că fumul şi mucusul vor rămâne în plămâni. Somnul este timpul în care cilii se refac, iar spre dimineaţă îşi reiau activitatea, împingând mucusul din plămâni, mucus care va fi eliminat în cursul tusei - aşa-numita "tuse matinală a fumătorilor". Treptat însă cilii nu se vor mai putea recupera pe timpul nopţii şi va apărea bronşita cronică: respiraţia va deveni dificilă, iar plămânii, sensibili la diferite boli. La cei care au astm, fumatul poate declanşa un atac sau chiar îl poate înrăutăţi.

Cardio-vascular. Când nicotina din fumul de ţigară ajunge la glandele suprarenale (mici organe endocrine situate imediat deasupra rinichilor), determină eliberarea de dopamină, hormon care va creşte presiunea arterială. Nicotina lezează suprafaţa vaselor în contact intim cu sângele, permiţând acumularea lipidelor. Acestea vor forma apoi plăcile de ateroscleroză, îngustând lumenul arterelor şi reducând astfel fluxul normal de sânge în regiunile respective (ex.: îngustarea coronarelor - arterele care hrănesc muşchiul inimii - va creşte riscul de infarct). Tot nicotina este cea care face ca trombocitele (celulele din sânge responsabile de coagulare) să se aglomereze pe alocuri şi să formeze cheaguri.

Piele. Nicotina este responsabilă şi de aspectul îmbătrânit al pielii, care apare prematur: pe de o parte, prin afectarea vaselor de sânge care hrănesc pielea, iar pe de altă parte, prin distrugerea fibrelor elastice ale pielii. De asemenea, în acest fel este întârziată vindecarea rănilor.

Reproducere. Fumatul poate determina infertilitate atât la bărbat, cât şi la femeie. Femeia însărcinată care fumează se pune în pericol atât pe ea, cât şi pe făt: avort, naştere prematură, greutate mică la naştere, moarte subită a sugarului. Dacă alăptează, nicotina va ajunge în organismul copilului, producându-i agitaţie, tahicardie, vomă, somn întrerupt, diaree.

Cancer. Contrar "opiniei publice", fumatul poate fi responsabil de apariţia cancerului în aproape orice organ, nu doar la nivelul plămânilor. Acest lucru este posibil deoarece chimicalele din fumul de ţigară călătoresc din plămâni prin sânge spre toate organele corpului. Ce face de fapt? Alterează ADN-ul celulelor, făcându-le să crească anormal, afectează celulele responsabile de imunitate, care ar trebui să distrugă aceste celule anormale şi interferează cu metabolismul.

Alte efecte: fragilizează oasele, crescând riscul de fracturi şi întârzie vindecarea acestora; afectează sănătatea dinţilor şi a gingiilor, conducând la pierderi dentare; scade transparenţa cristalinului, conducând la apariţia cataractei; conduce la căderea părului, cu apariţia cheliei precoce.

Prin vasele de sânge, nicotina ajunge şi la creier, creând senzaţia de plăcere asociată fumatului (care va duce la dependenţă) şi făcând, astfel, dificil procesul de renunţare la fumat.

Vestea bună este că nu e niciodată prea târziu sau fără folos să renunţaţi la fumat, deoarece efectele sunt reversibile, iar beneficiile apar încă din primele zile. Renunţarea la fumat adaugă ani vieţii!

Dr. Bianca Hanganu