Cine ești tu, preotule?
Preotul este acel om de care oamenii au nevoie; el este darul lui Dumnezeu pentru om. Pentru Dumnezeu, preotul este omul ales, chemat la o misiune specială, aceea de a fi mijlocitor între om și Dumnezeu.
Dacă ar fi să se descrie pe sine, cele mai potrivite cuvinte pe care le-ar putea folosi ar fi cele ale sfântului Augustin: Dacă nu mă întrebi, știu, dar dacă mă întrebi, nu știu.
Primul sentiment pe care îl încearcă preotul în fața măreției misterului pe care îl trăiește este nevrednicia. Cu toate acestea, mâinile lui nu încetează să îl aducă pe Cristos pe sfântul altar pentru om. Tocmai de aceea ele trebuie curățate mereu, chiar cu lacrimi, căci îl poartă în căușul palmelor pe mielul lui Dumnezeu.
Preotul găsește curajul de a merge zilnic pe urmele lui Isus în dialogul său cu Dumnezeu, cu oamenii și cu confrații preoți. În momentele de singurătate și de oboseală, rugăciunea și fraternitatea îl vor revigora. Astfel, prin comunicare sfântă, preot - Dumnezeu, preot - confrați, sunt atenuate două mari pericole din viața preotului: oboseala și singurătatea.
Preotul este sfânt și fragil în același timp, fapt care îl face pe papa emerit Benedict al XVI-lea să exprime: Să ne sprijinim unii pe alții, pentru că suntem sprijiniți de Cristos!
Pr. Iosif Iacob