Catolicii din Moldova în timpul Primului Război Mondial (V)

Continuăm să ne întrebăm ce a însemnat Primul Război Mondial pentru catolicii din Moldova. În acest număr încercăm să descoperim alte informaţii despre parohii şi credincioşi (starea diecezei).

Cu privire la numărul credincioşilor, nu ştim exact câţi catolici erau în Moldova la intrarea României în război. "Calendarul catolic pe anul 1919" notează că la finalul anului 1918 erau aproximativ 100.000 de catolici, împărţiţi în 27 de parohii cu 244 de filiale. În anul 1920, în Dieceza de Iaşi erau 85.773 de credincioşi, 42 de preoţi, 27 de parohii, 197 de filiale, 136 de biserici, 136 de călugăriţe "Notre Dame de Sion" şi 24 de călugăriţe franciscane.

Pentru a ne apropia de numărul catolicilor de la începutul şi de la finalul războiului, în datele de mai jos s-au folosit un schematism al Fraţilor Minori Conventuali pentru anul 1915 (informaţiile, trecute în italic), un schematism pentru anul 1920 publicat în "Calendarul catolic Presa Bună pe anul 1921" (informaţiile, trecute în italic) şi datele din statisticile parohiale anuale, centralizate la nivelul Vicariatului Apostolic al Moldovei sau al Episcopiei de Iaşi, adunate de pr. Iosif Gabor şi puse pe parohii în patru volume (fascicule).

Din aceste date se poate observa că la intrarea României în război sunt estimaţi în Moldova 91.334 de credincioşi, iar la ieşirea din război 84.651. Diferenţa de 6.683, la care trebuie să se adauge sporul natural, înseamnă morţi în război sau în localităţi (din cauza sărăciei şi a bolilor), prizonieri, dispăruţi etc. La unele parohii diferenţa este mare, fiind consemnată ca atare de parohii din acel timp. La Galaţi, parohul Francisc Orlandi notează pentru 1917: "Mulţi credincioşi au fost internaţi în lagăre"; iar la 21 martie 1919 scrie: "Din cauza războiului, mulţi au murit, alţii s-au împrăştiat".

La Parohia Luizi-Călugăra, pr. Nazareno Cipolloni notează în anul 1922: "Totalul morţilor în război în întreaga parohie: 147; orfani: 275; văduve: 62 (Luizi-Călugăra: 114 morţi, 222 de orfani, 41 de văduve; Secătura: 10 morţi, 13 orfani, 6 văduve; Trebeş: 9 morţi, 9 orfani, 7 văduve; Petricica: 8 morţi, 18 orfani, 4 văduve; Găidari: 6 morţi, 13 orfani, 4 văduve)".

Pr. Andrei Florea era paroh la Grozeşti de la 13 august 1913. El şi-a văzut biserica parohială dărâmată în urma bombardamentelor din timpul războiului. La 30 mai 1921 scrie că va trimite un raport complet cu privire la biserica din Grozeşti, subliniind că bisericile din Bahna şi Nicoreşti sunt cam stricate de bombe, iar biserica din Valea Seacă (actualmente Ştefan cel Mare) este aproape în ruină.

De asemenea, parohul de Târgu Trotuş, pr. Vincenţiu Vella, scrie la 27 aprilie 1921 că "biserica şi casa sunt distruse din timpul războiului; Liturghia se face în casă particulară".

* * *

Parohii şi credincioşi

Adjudeni (1915: 3.820, 1918: 3.397)

Bacău (1915: 5.249, 1918: 4.107)

Bârgăuani (1913: 1.649, 1920: 1.523)

Botoşani (1911: 2.457, 1920: 1.800)

Butea (1912: 2.781, 1920: 2.781)

Călugăra (1915: 4.083, 1920: 4.013)

Cleja (1915: 5.014, 1918: 4.796)

Dărmăneşti (1902: 2.657, 1920: 2.889)

Faraoani (1915: 4.190, 1920: 3.448)

Focşani (1915: 2.196, 1920: 2.145)

Galaţi (1915: 4.000, 1918: 2.000)

Gherăeşti (1914: 3.279, 1920: 3.295)

Grozeşti (1915: 4.436, 1920: 3.935)

Hălăuceşti (1915: 3.698, 1920: 3.625)

Horleşti: (1914: 1.992, 1920: 1.850)

Huşi (1915: 3.450, 1920: 3.407)

Răducăneni (1915: 1.303, 1920: 1.165)

Iaşi (1909: 3.000, 1920: 2.500)

Oţeleni (1913: 1.922, 1920: 1.896)

Paşcani (1913: 719, 1920: 874)

Prăjeşti (1915: 5.115, 1920: 4.914)

Pustiana (1910: 3.937, 1920: 3.862)

Răchiteni (1913: 1.866, 1920: 1.644)

Săbăoani (1915: 5.398, 1920: 5.736)

Tămăşeni (1910: 2.855, 1920: 2.861)

Târgu Trotuş (1915: 3.572, 1920: 3.623)

Valea Seacă (1915: 3.039, 1920: 3.079)

Văleni (1911: 3.657, 1919: 3.486)

Pr. Cornel Cadar