Catolicii din Moldova în timpul Primului Război Mondial (IV)

Continuăm să ne întrebăm ce a însemnat Primul Război Mondial pentru catolicii din Moldova. În acest număr încercăm să descoperim informaţii despre parohii, preoţi şi credincioşi (starea diecezei).

La 22 noiembrie / 5 decembrie 1917, pr. Ulderic Cipolloni scrie Mons. Camillo Laurenti, secretar al Congregaţiei "De Propaganda Fide", un raport în care arată situaţia Diecezei de Iaşi. Erau atunci 27 de parohii (17 rezervate clerului secular şi 10, clerului franciscan). Întrucât nu erau suficienţi preoţi diecezani, în unele parohii destinate clerului diecezan activau preoţi franciscani. În toată dieceza lucrau 35 de preoţi (18 diecezani şi 17 franciscani).

În afara celor care erau parohi, raportul notează câţiva preoţi cu misiuni speciale: Grigore Enariu - rector al Seminarului diecezan; Anton Romila - profesor la Şcoala Parohială din Iaşi; Ioan Ferenţ şi Petru Pal - profesori; Bonaventura Morariu - rector al Seminarului franciscan.

Câţiva preoţi erau arestaţi: Carol Rist de la Văleni, Petru Neumann de la Valea Seacă, Iacint Bock, vicar la Bacău, Ladislau Surany, Daniel Hampel, Paul Mosel de la Bacău; despre cel din urmă, internat odinioară în Ialomiţa, nu se ştia nimic. Pr. Francisc Capone de la Faraoani fusese şi el arestat.

Preoţii Mihai Robu şi Anton Gabor au fost trimişi să-i înlocuiască pe cei arestaţi la Văleni şi la Valea Seacă.

Pr. Andrei De Weirdt, belgian, 52 de ani, fusese la Cleja şi Adjudeni. Acum era paroh de Bacău, în locul pr. Paul Mosel care era internat în lagăr. Pr. Andrei Florea, "titular al evacuatei şi aproape distrusei parohii de Grozeşti", a fost numit paroh provizoriu de Faraoani.

Pr. Diomede Ulivi, fost rector al Seminarului, era paroh de Pustiana; a primit şi misiunea de capelan al prizonierilor de război din Bârlad. Pr. Celestin Vaes (belgian), 45 de ani, paroh de Cleja, era capelan al prizonierilor de război de la Şipote. Pr. Nicolae Cancel, multă vreme vicar la Săbăoani, aparţinea Provinciei de Galiţia. Era capelan al prizonierilor de război de la Măstăcani.

Câţiva preoţi erau detaşaţi în Arhidieceza de Bucureşti, rămasă fără preoţi în urma internării lor în lagăre. Pr. Iosif Tălmăcel la începutul anului 1916 era la Răducăneni, apoi a fost trimis ca vicar la Galaţi; a rămas la Brăila în timpul ocupaţiei germane a oraşului. Pr. Leon Van Melsen, olandez, vicar al filialei Adjudeni, Buruieneşti, era la Ploieşti, unde a fost trimis în urma rugăminţilor Mons. Netzhammer, şi acolo a rămas de la ocuparea oraşului de către nemţi; în momentul când scrie raportul, administratorul apostolic nu ştie nimic despre el.

* * *

Parohii şi parohi

Adjudeni (Anton Benedict Bişoc - provizoriu); Bacău (Andrei De Weirdt - provizoriu); Bârgăuani (Mihai Dumea); Botoşani (Wilhelm Clofanda); Butea (Iuliu Abescu); Călugăra (Nazareno Cipolloni); Cleja (Celestin Vaes); Dărmăneşti (Ioan Poglut); Faraoani (Andrei Florea - provizoriu); Focşani (sub ocupaţie, Monaldus Balietti); Galaţi (Francisc Orlandi); Gherăeşti (Anton Mărghit); Grozeşti (parohie evacuată); Hălăuceşti (Francisc Mattas); Horleşti: (Gheorghe Boacă - provizoriu); Huşi (Felix Raffaeli); Răducăneni (filială a Huşiului: Benvenuto Wiener); Iaşi (Gheorghe Anton); Oţeleni (Gheorghe Istoceanu); Paşcani (vacantă); Prăjeşti (Anton Caneve); Pustiana (Diomede Ulivi); Răchiteni (Ioan Bogleş); Săbăoani (Graţian Carpati); Tămăşeni (Emil Swirski); Trotuş (Vincenţiu Vella); Valea Seacă (Anton Gabor - provizoriu); Văleni (Mihai Robu - provizoriu)

Pr. Cornel Cadar