Răspundem cititorilor

- Ne-au mai scris de sărbători: Maria Elisabeta Niculescu (Constanţa); Elena Dascălu (Iaşi); Elena Lungu (Vulcan); Congregaţia Inimii Neprihănite (Odorheiu-Secuiesc); Institutul Teologic Franciscan (Roman); Acţiunea Catolică (Iaşi); fam. Rozalia şi Marin Şpam (Baia Mare); Vă mulţumim pentru urările frumoase pe care le-aţi făcut Editurii "Presa Bună" şi colectivului de redacţie.

- Pr. Anton Bişoc (Voievodeasa). "Am auzit despre Acţiunea Catolică. Ştiu că are o origine veche de la Pius al X-lea, dar devine actuală în zilele noastre. Ce este? Ce rol are? Eu nu cunosc prea multe şi nu pot scrie despre acest lucru. Poate se găseşte vreun binevoitor care este în temă să scrie în revistă vreun articol în acest sens. Tare m-aş bucura de acest lucru.

Despre Acţiunea Catolică s-a scris în această revistă şi probabil se va mai scrie. Cu siguranţă, pr. Felix Roca, asistent spiritual al acestei asociaţii, va citi dorinţa dv. şi se va grăbi s-o împlinească. S-au publicat şi cărţi care explică istoria şi rolul Acţiunii Catolice, printre care "Statut. Regulament. Vademecum" (Editura "Presa Bună", 2000).

- Angelica Dragoslav (e-mail). "Am apelat la dv. cu o mare rugăminte: la 12 aprilie este Duminica Divinei Îndurări (după câte am remarcat în calendar), însă căutările mele legate de această sărbătoare nu m-au condus la un rezultat concret. De aceea, v-aş ruga să îmi oferiţi un punct de sprijin în această direcţie: în ce anume constă sărbătoarea, de ce vorbim de Divina Îndurare, ce semnificaţie are ea pentru romano-catolici, ce se face în Duminica Divinei Îndurări? Orice informaţie aveţi în ceea ce priveşte ziua de 12 aprilie mi-ar fi de un real folos. Vă mulţumesc din suflet".

Duminica Albă sau Duminica Tomei în Biserica Romano-Catolică mai este numită şi Duminica Divinei Îndurări. Este o sărbătoare stabilită de papa Ioan Paul al II-lea în anul 2000. În acel an, la 30 aprilie, prima duminică de după Paşti, a canonizat-o pe sr. Maria Faustina Kowalska (1905-1938), apostol al Îndurării Divine. A fost prima sfântă declarată în jubileul anului 2000. Fusese beatificată în anul 1993. Această călugăriţă, aşa cum a spus papa în omilia de la beatificare, "a fost aleasă de Cristos pentru a aminti oamenilor misterul divin al îndurării". De Faustina Kowalska este legată şi imaginea lui Isus îndurător pictată după dorinţa ei. Imaginea îl reprezintă pe Cristos înviat, cu semnele patimii şi morţii sale pe cruce, cu rănile cuielor vizibile pe picioare şi pe mâini. Din coasta deschisă ies două fascicule de raze, unul de culoarea sângelui, celălalt de culoarea apei. Ele arată bogăţia de har care vine din izvorul îndurării divine care este inima lui Isus. Pe imagine găsim scrise cuvintele: "Isuse, eu mă încred în tine". Mai multe amănunte, începând cu luna ianuarie, găsiţi la pagina 10 a acestei publicaţii.

- Radu Axioti (e-mail). "Sunt ghidul grupului din Ticino, condus de don Giorgio Pastiu, care în octombrie (2014) a vizitat România. Vă transmit datele pe care le am în legătură cu strămoaşa mea, considerată ctitor al bisericii catolice din Comăneşti, în speranţa descoperirii în arhive a unor noi informaţii inclusiv de natură genealogică. Este vorba despre Carlotta (apare şi Carolina) Benvenuti, o italiancă venită în principatul Moldovei înainte de unire. În familie se ştia că era rudă cu nunţiul papal la Iaşi din vremea aceea (posibil unchiul ei). Mă gândesc că numele nunţiului papal la Iaşi în anii '30-'40 ai secolului al XIX-lea nu e dificil de aflat. Ea era născută în 1808 şi a murit în Moldova, în 1886, fiind înmormântată în biserica din Comăneşti. Ea s-a măritat cu un austriac emigrat în Moldova, baronul Carol (Scarlat) Keminger de Lippa şi devenit spătar de Moldova în anii '50 ai secolului al XIX-lea. Acesta a fost primul geometru al principatului şi, de asemenea, epitrop al moşiei Ghica-Comăneşti, după moartea agăi Nicu Ghica-Comăneşti, al cărui prieten fusese. Carlotta Benvenuti a restaurat/reclădit biserica catolică din Comăneşti pe la 1872 şi a fost înmormântată în interiorul acesteia. Din nefericire biserica s-a ruinat, a fost dărâmată şi, mergând la Comăneşti în urmă cu vreo 10 ani, am văzut un mic monument care indică locul unde se află altarul vechii biserici. S-a construit o altă biserică în anii '20 ai secolului al XX-lea şi aceasta refăcută de mai multe ori, mai ales după cutremurul din 1940, iar parohul actual nu a ştiut să ne dea informaţii în legătură cu Carlotta Benvenuti sau cu mormântul acesteia în cazul în care a fost mutat. Carlotta Benvenuti este străbunica bunicului meu. Vă mulţumesc anticipat şi vă doresc un An nou cu multe bucurii şi realizări".

Am redat mesajul dv. pentru că viaţa rudei dv. este legată de istoria catolicilor din Comăneşti şi în speranţa că poate cineva va şti să vă ofere şi alte amănunte în afara celor de mai jos. Fără îndoială, date pot fi găsite în Registrele de Botez şi de înmormântare din vremea aceea. Deocamdată vă putem spune că în secolul al XIX-lea nu era nunţiu, cu atât mai puţin la Iaşi. Nunţiu a început să fie în România după 1920 şi stătea la Bucureşti, iar în lista lor nu apare niciunul cu numele Benvenuti. Din păcate, nici în lista preoţilor de la Iaşi din secolul al XIX-lea nu este nimeni cu numele Benvenuti. Din Arhiva Episcopiei de Iaşi rezultă că localitatea Comăneşti a aparţinut multă vreme de Pustiana (până în 1853), Dărmăneşti (din 1853) şi Moineşti (din 1955). De-abia în 1989-1990 a devenit Parohie. Biserica veche avea hramul Rafael, arhanghelul, aşa apare în două prospecte din 1859 şi 1874, când aparţinea de Dărmăneşti. Biserica a fost construită în 1840 vis-a-vis de cea actuală, în incinta vechiului cimitir. Această bisericuţă din bârne în anul 1872 a fost restaurată de Carolina Heminger de Lipa. Biserica probabil a fost dărâmată după 1924 când a început construirea bisericii actuale. Prin urmare, date cu privire la naşterea rudei dv., dacă s-a născut la Comăneşti, veţi găsi în Registrul Botezaţilor de la Pustiana (1808), iar cu privire la înmormântare, în Registrul morţilor de la Dărmăneşti (1886). Registrul de stare civilă al Botezaţilor 1/1808-1839 de la Pustiana se află în Arhiva Statului de la Bacău confiscat de comunişti. El poate fi consultat în sala Arhivei. Registrul morţilor de la Dărmăneşti pentru 1886 este posibil să se afle în Parohia Dărmăneşti, deoarece la Arhiva Statului din Bacău se află cel din 1853-1874.

- Silvia (e-mail). "Aşa cum aţi răspuns la un mesaj al unui credincios, simbria este o taxă stabilită la nivel de dieceză în valoare de 120 lei. De ce în oraşul Iaşi, la Biserica "Sfântul Anton" este de 120 lei, iar la Biserica "Sfânta Tereza" este mult mai mare, 170 lei? De asemenea, în localitatea Prăjeşti, jud. Bacău, s-a perceput o taxă diferită de cea specificată la nivel de dieceză. E normal să fie astfel de diferenţe, mai ales în aceeaşi localitate?"

La o problemă asemănătoare celei puse de dv. s-a răspuns în februarie 2011. Printre altele, acolo era notat că ceea ce diferă de la o comunitate la alta sunt taxele pe care le fixează comitetul bisericesc sau adunarea credincioşilor pentru a avea un clopotar, pentru a întreţine un dascăl (acolo unde el nu este angajat), pentru îngrijirea bisericii şi a cimitirului, pentru încălzirea bisericii, pentru construcţii şi reparaţii care se fac în parohia respectivă etc. Am verificat dacă ceea ce spuneţi dv. se adevereşte cu privire la Parohia "Sfânta Tereza". Am vorbit cu părintele paroh care ne-a spus că a anunţat contribuţia în Duminica Familiilor şi este pusă şi pe site-ul parohiei: www.sfterezaiasi.ro, cu explicaţiile necesare. Este cu totul altfel decât spuneţi dv.

Aşa stând lucrurile, la Prăjeşti nu am mai verificat.