Figuri ilustre. Pr. Iosif Petrişor

Născut la 17 martie 1914 la Tămăşeni, a urmat cursurile Seminarului şi Academiei Teologice "Sfântul Iosif" din Iaşi, fiind hirotonit preot, la Iaşi, la 24 iunie 1939.

A activat în parohiile: Iugani, Gherăeşti, Ciugheş, Cotnari şi Răchiteni, trecând la cele veşnice la 27 februarie 1963.

A făcut parte din grupul teologilor ieşeni care au colaborat în paginile revistei diecezane "Lumina creştinului", având însă o contribuţie minoră - doar şase colaborări în perioada anilor 1937-1940.

A debutat în numărul din decembrie 1937 al revistei, cu poezia "De atâtea mii de ani", care se dorea a fi un imn adus credinţei creştine. În februarie 1938 a publicat poezia intitulată "La prima arătare", prilejuită de aniversarul apariţiilor sfintei Fecioare la Lourdes.

În primul număr al revistei din anul 1939 a publicat articolul cu titlul "Ştiinţa în slujba ateismului", în cuprinsul căruia combate comunismul ateu care neagă creştinismul, invocând aşa-zisele experienţe chimice, ştiinţifice!

În numărul dublu al revistei din lunile iulie-august 1939, părintele a publicat articolul "Sfânta împărtăşanie în închisoare", tema acestuia fiind dezvăluirea urii bolşevice care a însângerat Spania în anii războiului civil (1936-1939).

Autorul a adus totodată un omagiu miilor de martiri ai creştinismului, deoarece şi-au aflat "trăirea lor eroică în pâinea euharistică pe care sufletele devotate se grăbeau să o aducă" prizonierilor politici.

În sfârşit, în numărul dublu al revistei din lunile iulie-august 1940, a publicat, în traducere, articolele intitulate "Cu toate că era ameninţat cu moartea, un bătrân chinez îşi mărturiseşte credinţa", respectiv "O interesantă călătorie de explorare a unui capucin italian în Abisinia".

La 27 aprilie 1948, părintele a fost numit de către episcopul Anton Durcovici în funcţia de paroh de Cotnari, iar la 17 octombrie 1948 a ţinut la biserica filială din Bălţaţi o predică cu tema "Despre existenţa lui Dumnezeu". La scurt timp va intra în vizorul Securităţii, după ce o persoană l-a reclamat, acuzându-l de faptul că, în cadrul predicii, ar fi făcut speculaţii privind bomba atomică.

În urma ordinului transmis de şeful Securităţii din Iaşi, N.V. Pandelea, părintele Iosif Petrişor a fost arestat la 4 februarie 1949, de către o echipă operativă venită special de la Iaşi.

La aflarea veştii arestării parohului lor, credincioşii din Cotnari s-au mobilizat încercând să împiedice plecarea din localitate a dubei Securităţii. Pentru calmarea spiritelor, securiştii l-au determinat pe paroh să iasă în faţa casei parohiale, pentru a-i îndemna pe credincioşi să renunţe la protestul lor.

Transportat la Iaşi, părintele a fost anchetat de torţionarul Lică Caufman, iar la 8 martie acelaşi an, şefii Securităţii din Iaşi îl trimiteau pe parohul de Cotnari în faţa justiţiei comuniste, în baza unui dosar penal bazat pe declaraţii mincinoase aparţinând unor denunţători.

Tribunalul Militar Iaşi l-a condamnat la un an de închisoare corecţională, pentru delictele de "instigare publică" şi "lansarea de zvonuri alarmiste".

Va fi dus la închisoarea comunistă de exterminare de la Aiud, fiind pus în libertate la 8 martie 1950. După eliberare a mărturisit unor persoane apropiate faptul că la Aiud fusese supus unui regim de "cazne şi torturi", inclusiv la "scaunul electric".

În următorii ani va fi urmărit constant de Securitate, prin dosar informativ, cu toate că a fost determinat să adere la pseudoorganizaţia "Acţiunea Catolică", acceptând, în cele din urmă, în condiţii neclare astăzi, compromisul cu prigonitorii săi!

Revolta credincioşilor catolici de la Cotnari din 4 februarie 1949 a fost organizată şi condusă de sătenii anticomunişti Anton Pitirici, Andrei Pitirici, Andrei Stoica, Alexandru Stoian, Martin Pleşca, Gheorghe Tucă şi alţii.

Dr. Dănuţ Doboş