Răspundem cititorilor

- Iosif Butnaru (Köln). "Doresc să vă aduc la cunoştinţă că a trecut la cele veşnice Petru Butnaru (Muncelul de Sus). A făcut parte din comitetul Bisericii timp de 53 de ani şi tot atâţia ani s-a îngrijit de biserica din sat, ajutând la construirea ei şi împodobind-o tot timpul cu flori din propria grădină. (...) În speranţa că o parte din ceea ce v-am scris va găsi un loc în revista "Lumina creştinului" în numele familiei vă mulţumesc".

V-am îndeplinit dorinţa. Dumnezeu să-i dea răsplată pentru binele pe care l-a făcut.

- L.M. (email). "Sunt un credincios din Suceava şi am decis să vă scriu despre părintele vicar care a plecat. Acest preot a venit la Suceava la 11 august 2011. Atunci a fost întâmpinat de vreo 10 copii care reprezentau tineretul bisericii noastre şi corul de copii. Ei bine, acum s-a format un cor de copii care ne încântă cu cântecele lor şi sunt cel puţin 60, plus animatori. Părintele a făcut zeci de repetiţii cu copiii, le-a dăruit bomboane, îngheţată etc. Ce a realizat nu a reuşit nimeni niciodată. La campusul "Vara împreună" au fost 120 de copii, record de prezenţă, ba chiar au venit şi copii ortodocşi. Cunosc copii de 18-19 ani care acum nici măcar nu le pasă de biserică pentru că nu i-au atras preoţii pe timpul lor şi nu au fost la biserică pentru ora de religie (...) Oricum, considerăm că părintele a făcut un lucru extraordinar cu copiii noştri, ba chiar revoluţionar. Niciodată nu au participat copiii la Împărtăşanie şi să le placă sfânta Liturghie ca acum. Au aflat copiii că părintele lor iubit trebuie să plece la altă parohie şi nu le vine să creadă. În sfârşit ni s-a trezit setea după Liturghie şi Dumnezeu. După mulţi ani Suceava arată bine din punct de vedere al credinţei. Este păcat ca acest preot să plece tocmai acum (...) Sper ca aceste câteva rânduri scrise în lacrimi să fie citite de cineva de la Iaşi. Apoi văd că de la Suceava nu prea apar ştiri şi poze pe situl ercis, poate nu prea suntem importanţi pentru Iaşi..."

Apreciem mult faptul că sunteţi aproape de pr. vicar, v-aţi ataşat de Sfinţia sa a cărui activitate v-a plăcut şi consideraţi că a fost utilă pentru dv. şi pentru mulţi dintre credincioşii din Suceava, trezindu-vă, aşa cum scrieţi, "setea după Liturghie şi Dumnezeu". Vă înţelegem o parte din tristeţea creată de mutarea părintelui. Spunem o parte pentru că nu e normal ca un preot să fie ţinut într-un loc. Şi aceasta o ştiaţi şi dv. şi o ştia şi părintele când a mers în comunitatea dv. în anul 2011. De ce vreţi ca numai cei din Suceava să se bucure de experienţa unui preot? De ce n-ar face lucrurile pe care le-a făcut în Suceava şi în altă comunitate? De ce ţineţi ca un preot să rămână într-un singur loc şi să nu acumuleze experienţa activităţii în mai multe parohii înainte să ajungă paroh? Dacă veţi încerca să răspundeţi la întrebările de mai sus, suntem convinşi că singur veţi afla soluţie la nedumeririle pe care le aveţi legat de mutarea părintelui. Cu privire la cealaltă problemă legată de observaţia "că de la Suceava nu prea apar ştiri şi poze pe site-ul ercis", aţi trimis vreo ştire sau imagini şi nu au fost publicate? Cum să fie publicate dacă nu trimite nimeni... Cei de la ercis, în general, publică tot ce primesc... Vă dorim gânduri bune şi binecuvântarea lui Dumnezeu în tot ce înfăptuiţi.

- Maria (Iaşi). "Mă interesează dacă pr. Iosif Dorcu va mai celebra sfânta Liturghie în catedrala noastră. Am participat duminică de duminică la Liturghiile celebrate de Sfinţia sa, îmi plac predicile, pildele date de dânsul, sunt foarte explicite. Oriunde va merge, eu vreau să-i transmit multă sănătate, are mult har, din punctul meu de vedere şi Duhul Sfânt să-i ţină harul în Cristos toată viaţa".

Vă mulţumim că participaţi la Liturghiile din catedrală. Poate că pr. Iosif Dorcu va mai celebra câteodată în catedrală. Însă îl veţi putea asculta mai des la Radio Maria. Vă dorim binecuvântare de la Domnul!

- Dorin Teodorescu (email). "Este o datorie de suflet să vă mulţumesc pentru exerciţiile spirituale cotidiene, pe care le propuneţi în revista "De la răsărit până la apus". Acest gând mi-a venit în minte de mult, dar mi s-a întărit odată cu mulţumirea de-a fi descoperit meditaţiile, din luna septembrie, ale pr. Iulian Roca. După mine, sunt unele din cele mai reuşite, sensibile şi profunde texte de tălmăcire a învăţăturii creştine pe care le-aţi publicat în formatul nou al revistei "De la răsărit până la apus". Vă felicit pentru această inspirată colaborare. Am înţeles că pr. Iulian Roca este la început de drum, are puţini ani de preoţie. Meritul său este cu atât mai mare. Eu, unul, cred, că este printre cei cu adevărat aleşi de Dumnezeu. Prin meditaţiile sale, Isus devine mult mai prezent în viaţa noastră".

Vă mulţumim pentru că folosiţi publicaţiile de la "Presa Bună" şi pentru aprecieri. Cu siguranţă se va bucura şi pr. Iulian de mesajul dv. şi se va simţi încurajat să continue să colaboreze scriind noi meditaţii. Vă dorim binecuvântarea lui Dumnezeu în tot ceea ce faceţi.