A crede...
În urmă cu o sută de ani, mai înainte de a avea un cuvânt de spus în filozofie, dar confruntându-se în mod constant cu tematicile teologice și cu experiența religioasă, Ludwig Wittgenstein se exprima astfel: "A crede în Dumnezeu înseamnă să înțelegi problema sensului vieții. A crede în Dumnezeu înseamnă să vezi că cele ce țin de această lume nu sunt până la urmă totul. A crede în Dumnezeu înseamnă să constați că viața are un sens". Dezvoltând această temă, el pornește de la ideea că sensului vieții i se poate spune Dumnezeu, iar rugăciunea nu ar fi altceva decât a te gândi la sensul vieții.
Astfel de expresii pot părea vrednice de a fi preluate și propuse ca reper în viață sau învățătură plină de înțelepciune. De fapt, ele nu reprezintă decât un fel de nuanță religioasă, oricât de convingătoare ar putea fi în acest sens. Și aceasta pentru că sună mai degrabă a alterare mascată, de vreme ce nu se face nici o referire la un Dumnezeu personal (persoană sau persoane).
Aviz, așadar, celor care preiau cu multă ușurință unele expresii, fie ele provenind și de la celebrități, aflate mai curând în raport de tangență cu experiența religioasă corectă. Nu întotdeauna forma încântătoare redă și un conținut sănătos și benefic pentru viața creștină.
Pr. Cristian Chinez