Frământări

Goetthe pune pe buzele lui Faust următoarele: "Scris este: "La început era Cuvântul". / Şi iată-mă deja blocat. Cine mă ajută să mă urnesc? / Mi-e imposibil să acord Cuvântului / atâta valoare. Trebuie să traduc altfel, / dacă Duhul îmi va da destulă lumină. / Scris este: "La început era Gândirea". / Meditează bine primul rând, / care să nu-ţi fugărească pana. / Aceea care creează şi înfăptuieşte totul este Gândirea? / Ar trebui să fie: "La început era Energia". / Dar, în timp ce transcriu acest cuvânt, ceva / deja îmi zice că nu mă voi putea opri aici. / Mă ajută Duhul! Iată că văd clar / şi acum scriu cu certitudine: "La început era Acţiunea!"".

Este una dintre frământările minţii, care nu poate cuprinde ceea ce credinţa acceptă ca venind din revelaţia divină. Ca să nu mai spunem şi de ispitirea Duhului... Şi totul datorită ruperii din context. Căci prologul Evangheliei scris de Ioan este unitar. Iar în centrul acestui prolog este întruparea şi nicidecum creaţia.

Cât despre predilecţia spre o aşa-zisă energie creatoare, să nu uităm de mult căutata "particulă a lui Dumnezeu", pentru identificarea căreia se riscă totul, numai ca să nu fie acceptat Dumnezeu cel personal. Căci... e greu să te confrunţi cu el!

Pr. Cristian Chinez