Oscar Romero - simbol al creștinilor persecutați
Când se aude vorbindu-se despre creștini persecutați, unii se gândesc la cei din catacombe, din primele secole. Dar persecuția este prezentă și astăzi. În multe părți ale lumii, creștinii sunt opriți să se roage, anchetați, închiși, masacrați și uciși pentru credința pe care o mărturisesc. În peste 60 de țări se înregistrează încălcări ale libertății religioase.
Toți misionarii martiri sunt amintiți de Biserică în fiecare an în ziua de 24 martie. Din inițiativa Mișcării Tineretului Misionar din anul 1993, ziua aceasta este celebrată cu rugăciune și post.
Ziua pentru misionarii martiri a fost așezată în aniversarea asasinării lui Oscar Arnulfo Romero (1917-1980), arhiepiscop de San Salvador.
Oscar Romero se naște la 15 august 1917 în Ciudad Barrios (El Salvador) într-o familie cu șase copii. Pentru că dorea să devină preot, la 13 ani pleacă de acasă, călare, la San Miguel, pentru a urma Seminarul. Din anul 1937 urmează Universitatea Pontificală Gregoriană din Roma, unde, în anul 1941, își dă licența în teologie. Este hirotonit preot la 4 aprilie 1942 și, după un an, se întoarce în El Salvador. După ce este paroh, secretar al episcopului de San Miguel, paroh al catedralei și secretar al Conferinței Episcopilor din El Salvador, la 25 aprilie 1970, este numit episcop auxiliar de San Salvador, fiind hirotonit episcop la 21 iunie 1970. La 15 octombrie 1974 devine episcop de Santiago de María. La 3 februarie 1977 este numit arhiepiscop de San Salvador. Alege să locuiască într-o cămăruță a capelei spitalului "Divina Providență", aproape de bolnavii de cancer.
Țara era în suferință. Situația socială și politică se înrăutățise. Guvernele de dreapta, terorismul și războiul civil o adusese în pragul ruinei. Pământurile erau în mâna celor puțini. Țăranii erau exploatați și plătiți cu un preț de nimic. Drepturile omului erau călcate la tot pasul. Guvernul și armata se dedau la tot felul de abuzuri și jafuri. Cei care vorbeau erau închiși sau uciși. "Detașamentele morții" instauraseră domnia terorii. În zece ani de război civil se vorbește despre 75.000 de morți și un milion și jumătate de refugiați.
La 12 martie 1977, pr. Rutilio Grande, prietenul arhiepiscopului Romero, este ucis de oamenii guvernului. Într-una dintre duminicile următoare, în fața catedralei, în cadrul unei Liturghii la care sunt prezenți 100.000 de persoane, Romero condamnă guvernul și măsurile represive împotriva poporului. Predicile sale, ascultate de mulți și transmise la radioul diecezei, sunt publicate și în ziarul "Orientacion". Catehezele și predicile de la radio devin cele mai populare din întreaga țară. Le cere tuturor să renunțe la violență și ură: "Vă implor, vă rog, în numele lui Dumnezeu și în numele acestui popor care suferă și ale cărui vaiete se ridică la cer din ce în ce mai sfâșietoare pe zi ce trece, spunea el, încetați represiunea... Nici un militar nu e obligat să execute asemenea ordine". Vorbește în numele celor care erau lipsiți de glas. "Dacă nu o facem, spune el, nu dăm întreg răspunsul pe care dorește să-l dea Dumnezeu acelora care suferă".
Scrie diferiților oficiali, crezând că plângerile vor fi luate în seamă. Îi scrie în anul 1980 și președintelui SUA, Jimmy Carter, implorându-l să nu mai trimită ajutoare și arme.
În seara zilei de 24 martie 1980, în timp ce săvârșea sfânta Liturghie în capela spitalului, pe la jumătatea Liturghiei, un militar a intrat și cu un singur glonte l-a ucis. În timp ce ținea încă în mână potirul cu vin, a mai reușit să spună: "Fie ca vărsarea sângelui nostru să devină ferment de pace și dreptate pentru acest popor". Moartea sa a devenit un cântec de înviere, căci mai înainte spusese: "Pe mine mă pot ucide, dar nu vor putea reduce la tăcere vocea episcopului Bisericii și, dacă mă vor ucide pe mine, voi învia în poporul meu care pășește pe căile libertății".
Pr. Cornel Cadar