Înaintări și piedici pe drumul spre unitatea creștinilor
Dialogul care urmărește restabilirea unității depline dintre ortodocși și catolici a pornit oficial prin înființarea în anul 1979 a unei comisii speciale. Comisia Mixtă Internațională pentru Dialogul Teologic dintre Biserica Catolică și Bisericile Ortodoxe a fost fondată de papa Ioan Paul al II-lea și patriarhul ortodox Demetrios I al Constantinopolului.
Cel mai important pas în apropierea dintre catolici și ortodocși a avut loc în 1965, la încheierea Conciliului Vatican II. Atunci papa Paul al VI-lea și patriarhul Atenagoras I al Constantinopolului au ridicat excomunicările reciproce decretate în 1054 de papa Leon al IX-lea și de patriarhul Mihai Cerularie al Constantinopolului, care au marcat oficial schisma.
Comisia catolico-ortodoxă și-a început lucrările în 1980. Până acum au fost scrise cinci documente, dintre care trei ating problema catolicilor răsăriteni care îl recunosc pe papa, dar care păstrează liturgia și obiceiurile răsăritene, asemenea ortodocșilor.
La întâlnirea comisiei din 1993, la Balamand, Liban, au participat reprezentanți a zece Biserici ortodoxe. Biserica Ortodoxă Rusă a semnat documentul, dar mai apoi l-a respins. În timpul celei de-a opta întâlniri a comisiei, la Baltimore, Maryland, din iulie 2000, dialogul s-a blocat din nou pe problema catolicilor răsăriteni. Întâlnirea de atunci a fost prezidată de cardinalul Edward Cassidy, pe atunci președinte al Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unității Creștinilor, și de arhiepiscopul Stylianos de Australia, în numele patriarhului de Constantinopol. Ea s-a terminat fără vreun document comun, spre deosebire de întâlnirea de la Balamand.
În timpul dezbaterilor, catolicii au explicat faptul că Bisericile Catolice Răsăritene reprezintă o "punte" între catolici și ortodocși. Unii ortodocși consideră însă aceste Biserici ca fiind un obstacol ecleziologic. Greco-catolicii din Estul Europei au suferit mult sub regimul comunist, care a încercat să îi treacă forțat la ortodoxie.
O altă problemă nedepășită la Baltimore a fost cea a autorității papei, în special dogmele privind primatul papal și infailibilitatea. În numărul 96 din enciclica despre dialogul ecumenic, "Ut unum sint", papa Ioan Paul al II-lea i-a invitat pe "liderii Bisericii și pe teologii ei să se angajeze împreună cu mine într-un dialog fratern și răbdător pe această temă [a primatului papal], un dialog în care, lăsând la o parte controversele inutile, să ne putem asculta unul pe altul, ținând prezentă doar dorința lui Cristos pentru Biserica sa și lăsându-ne profund impresionați de cerința sa ca toți să fie una... ca lumea să creadă că tu m-ai trimis (In 17,21)". (După Catholica.ro)