Luni, 12 august 2024
Sfântul Eupliu
diacon și martir
Popularitatea sfintei Agata la Catania l-a pus în umbră pe un alt glorios martir, concitadinul sfânt Eupliu (sau Euplu), diacon, care a suferit martiriul "sub al nouălea consulat al lui Dioclețian și al optulea al lui Maximian, în ajunul idelor lui august, la Catania", adică la 12 august 304. Aceste date le avem dintr-un vechi document, demn de crezut din punct de vedere istoric, Patima sfântului Eupliu, exemplară prin concizie și dramatism. "Diaconul Eupliu, aflându-se în spațiul din spatele cortinei tribunalului, a strigat cu voce tare: «Eu sunt creștin; doresc să mor pentru numele lui Cristos»". Guvernatorul orașului, Calvinianus, l-a chemat înaintea sa și, după o expunere preliminară, i-a poruncit să citească un fragment din cărțile pe care le purta cu sine. Eupliu a citit: "Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, pentru că a lor este împărăția cerurilor". Apoi a explicat: "Este legea Domnului meu, așa cum mi-a fost transmisă".
Calvinian a poruncit ca Eupliu să fie torturat, iar în timpul supliciului a avut loc al doilea interogatoriu și invitația de a retracta mărturisirea precedentă: "Eupliu și-a însemnat fruntea cu mâna rămasă liberă și a răspuns: «Ceea ce am mărturisit, mai mărturisesc o dată: sunt creștin și citesc Scripturile divine»". Călăii continuau să acționeze cu cruzime asupra trupului său, iar el se ruga: "Îți mulțumesc, o Cristoase; mântuiește-mă, pentru că sufăr pentru tine". Guvernatorul a poruncit o pauză și a făcut ultima încercare de a-l convinge pe Eupliu să sacrifice zeilor: "Nenorocitule, adoră zeii. Cinstește-l pe Marte, Apollo și Esculap". Dar Eupliu a răspuns: "Eu îl ador pe Tatăl, pe Fiul și pe Duhul Sfânt. Eu ador Preasfânta Treime. În afară de acesta, nu este alt Dumnezeu... Eu sacrific, dar mă ofer pe mine însumi ca jertfă lui Cristos Dumnezeu, nu am nimic mai mult de sacrificat; eforturile tale sunt zadarnice, eu sunt creștin".
Eupliu a fost condamnat la decapitare: "I-a fost pusă la gât Evanghelia pe care o purta în momentul arestării; în fața lui un vestitor striga: "Eupliu, creștin, dușman al zeilor și împăraților!". Eupliu, foarte mulțumit, repeta fără încetare: "Mulțumesc lui Cristos Dumnezeu". Grăbea pasul ca și cum ar merge la încoronare. Ajuns la locul supliciului s-a așezat în genunchi și s-a rugat îndelung. Apoi a prezentat capul călăului și a fost decapitat. Mai târziu, câțiva creștini au venit să ia trupul. Înainte de a-l înmormânta, l-au îmbălsămat.
(Text preluat din cartea Sfântul zilei de Mario Sgarbossa și Luigi Giovannini
Edizioni Paoline, 1978. Traducere de pr. Iosif Agiurgioaei)