Miercuri, 17 iulie 2024 

Sfântul Alexie

cerşetor

Printre cele mai sugestive itinerare turistice romane, pe colina Aventin, un popas obligatoriu, după vizita la vechea bazilică a sfintei Sabina, îl constituie biserica "Sfântul Alexie", în care mulţi miri tineri preferă să celebreze căsătoria lor. Biserica, numită mai întâi a sfântului Bonifaciu, a fost dedicată în anul 1217 de către papa Honoriu al III-lea sfântului Alexie. Dar clădirea de la început a dispărut aproape cu totul prin ultima refacere barocă din secolul al XVIII-lea. Turiştii şi evlavioşii caută acolo totuşi scara de lemn, aşezată în capela laterală, unde un ucenic al lui Bernini, Bergondi, a realizat statuia sfântului. O veche tradiţie susţine tocmai că sub acea scară şi-a petrecut nopţile tânărul patrician roman, Alexie, devenind cerşetor din iubire faţă de Cristos.

Istoria sa, pe care şi-au însuşit-o teatrul şi poezia şi mai înainte încă legenda, este povestită în diferite versiuni. Despre acest anonim om al lui Dumnezeu, ascet şi cerşetor la Edessa în secolul al V-lea, versiunea hagiografică siriană, care se întâlneşte într-un vechi manuscris de la sfârşitul secolului al V-lea, este cea care a avut mai mult noroc. Tinerele care celebrează căsătoria în biserica "Sfântul Alexie" de pe Aventin vor fi citit-o nu fără o atitudine de surâzătoare înţelegere. În ea se povesteşte într-adevăr despre un tânăr roman, fiul unor părinţi bogaţi, care în seara nunţii, îndepărtându-se pe ascuns din sala ospăţului, a fugit direct dincolo de mare, refugiindu-se la Edessa, unde a petrecut câţiva ani cerşind hrana la uşa bisericii şi dedicându-se cu totul rugăciunii şi pocăinţei. Înainte de a muri şi-ar fi dezvăluit identitatea sacristanului. Acesta i-a spus episcopului, care, mergând în cimitir unde fusese înmormântat cerşetorul, n-a găsit pe mormântul său decât câteva zdrenţe.

Versiunea greco-romană introduce o semnificativă variantă: Alexie, fiul unic al patricienilor Eufemian şi Aglae, în ziua nunţii, după o lungă discuţie cu mireasa, se înţelege cu ea să trăiască în înfrânare absolută, apoi pleacă din Roma cu o destinaţie necunoscută. Se întoarce acolo după 17 ani şi este primit în casa părinţilor ca un cerşetor şi folosit pentru muncile cele mai umile. În bazilica inferioară a sfântului Clement picturi din a doua jumătate a secolului al XI-lea reprezintă întoarcerea la Roma a sfântului Alexie în haine de cerşetor, întâlnirea sa cu tatăl care nu-l recunoaşte, apoi vizita papei Inocenţiu care descoperă pe trupul necunoscutului pelerin un semn al realei sale identităţi şi următoarea scenă a părinţilor, vizibil sfâşiaţi de durere, la căpătâiul fiului muribund.

(Text preluat din cartea Sfântul zilei de Mario Sgarbossa şi Luigi Giovannini
Edizioni Paoline, 1978. Traducere de pr. Iosif Agiurgioaei)

Alegeţi altă zi:

12345678910111213141516171819202122232425262728293031 Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie