Duminică, 30 iunie 2024
Primii Sfinți Martiri din Roma
(comemorare facultativă)
Celebrarea de astăzi introdusă de noul calendar roman universal se referă la protomartirii Bisericii din Roma, victime ale persecuției lui Nero, ca urmare a incendiului Romei, care a avut loc la 19 iulie a anului 64. De ce i-a persecutat Nero pe creștini? Ne-o spune Cornelius Tacitus în cartea a XV-a din Annales: "Întrucât circulau zvonuri că incendiul Romei ar fi fost premeditat, Nero i-a prezentat drept vinovați, pedepsindu-i cu cele mai aspre pedepse, pe cei care, fiind urâți datorită nelegiuirilor lor, erau numiți de către popor creștini".
În timpurile lui Nero, la Roma, alături de comunitatea ebraică, trăia cea mică și pașnică a creștinilor. La adresa acestora, puțin cunoscuți, circulau zvonuri calomnioase. Nero s-a năpustit asupra lor, condamnându-i la chinuri crunte pentru acuzele aduse împotriva lor. De altfel, ideile susținute de creștini erau de sfidare deschisă a zeilor păgâni geloși și răzbunători. "Păgânii - va aminti mai târziu Tertulian - atribuie creștinilor orice calamitate publică, orice flagel. Dacă apele Tibrului se revarsă și inundă orașul, dacă dimpotrivă Nilul nu crește și nu inundă câmpiile, dacă este secetă, foamete, ciumă, cutremur, toată vina o poartă creștinii, care disprețuiesc zeii, și, din toate părțile, se strigă: la lei cu creștinii!".
Nero a fost răspunzător de a fi dat curs absurdei ostilități a poporului roman, de altfel foarte tolerant în materie religioasă, față de creștini: cruzimea cu care i-a atacat pe presupușii incendiatori nu găsește nici chiar justificarea interesului suprem al Imperiului. Episoade oribile precum cel al torțelor umane, unse cu smoală și aprinse în grădinile de pe colina Oppio, sau precum cel al femeilor și copiilor îmbrăcați în piele de animale și lăsați la discreția fiarelor sălbatice din circ au avut loc în așa fel încât au trezit un sentiment de milă și oroare în însuși poporul roman. "Atunci - mai scrie Tacitus - s-a manifestat un sentiment de milă, deși era vorba despre oameni care meritau pedepsele cele mai exemplare, pentru că se vedea că erau uciși nu pentru binele public, dar pentru a satisface cruzimea unui individ", Nero. Persecuția nu a încetat în acea fatală vară a anului 64, dar s-a prelungit până în anul 67.
Printre martirii cei mai iluștri au fost principele apostolilor, răstignit în circul neronian, unde se află bazilica "Sfântul Petru", și apostolul neamurilor, sfântul Paul, decapitat la Acque Salvie și înmormântat pe via Ostiense. După festivitatea unită a celor doi apostoli, noul calendar vrea tocmai să celebreze amintirea numeroșilor martiri care nu au putut să aibă un loc special în liturgie.
(Text preluat din cartea Sfântul zilei de Mario Sgarbossa și Luigi Giovannini
Edizioni Paoline, 1978. Traducere de pr. Iosif Agiurgioaei)