Librărie on-line


comandă acum această carte prin librăria noastră virtuală
Imitațiunea lui Cristos


la fiecare click
o altă meditație


 SFÂNTUL ZILEI 

Marți, 30 aprilie 2024 

Sfântul Pius al V-lea

papă (comemorare facultativă)

Este amintit în mod deosebit ca papa victoriei de la Lepanto, nu pentru că ar fi fost un om războinic, dar pentru că prin autoritatea sa și prin prestigiul său personal a reușit să impună un armistițiu în certurile dinastice ale statelor europene și să le atragă spre o "sfântă alianță" pentru a stăvili înaintarea amenințătoare a turcilor. La 7 octombrie 1571 flota creștină a obținut în apele de la Lepanto o înfrângere definitivă asupra celei turcești. Chiar în acea zi Pius al V-lea, care nu dispunea de rapidele mijloace de comunicare actuale, a poruncit să se tragă clopotele din Roma, invitându-i pe credincioși să-i mulțumească lui Dumnezeu pentru victoria obținută.

Michele Ghisleri, ales papă în anul 1566 cu numele de Pius al V-lea, s-a născut la Bosco Marengo, în provincia Alessandria, în anul 1504. La 14 ani a intrat la dominicani. După hirotonirea preoțească, a parcurs toate etapele unei excepționale cariere: profesor, abate al mănăstirii, superior provincial, inchizitor la Como și la Bergamo, episcop de Sutri și Nepi, cardinal, mare inchizitor, episcop de Mondovi, papă. Titlul de inchizitor îl poate face antipatic în ochii omului de astăzi, care și-a format despre Inchiziție un concept adesea deformat de relatări superficiale. Într-adevăr, Pius al V-lea a fost un papă incomod, după cum sunt incomozi toți reformatorii de moravuri. Dar este un motiv de merit pentru el faptul că a luptat contra simoniei curiei romane și a nepotismului. Numeroaselor rude venite la Roma cu speranța vreunui privilegiu, Pius al V-lea le-a spus că o rudă a papei se poate considera suficient de bogată, dacă nu cunoaște lipsa.

Printre reformele din domeniul pastoral, promovate de el pe urmele Conciliului din Trento, amintim obligația rezidenței pentru episcopi, clauzura călugărilor, celibatul și sfințenia vieții preoților, vizitele pastorale ale episcopilor, extinderea misiunilor, corectarea cărților liturgice, cenzura asupra publicațiilor. Disciplina rigidă pe care sfântul pontif a impus-o Bisericii a fost norma constantă a vieții sale însăși. Mai întâi ca episcop și cardinal, apoi ca papă, actualiza idealul ascetic al fratelui cerșetor.

Îngăduitor cu cei umili, părintesc cu oamenii simpli, dar extrem de sever cu cei care compromiteau unitatea Bisericii, nu a ezitat să o excomunice și să decreteze destituirea reginei Angliei, Elisabeta I-a, știind bine ce consecințe tragice ar fi avut acest gest pentru catolicii englezi. Pius al V-lea a murit la 1 mai 1572, la șaizeci și opt de ani. A fost canonizat în anul 1712. Noul calendar a fixat comemorarea sa la 30 aprilie. Până atunci era celebrată la 5 mai.

Sfântul Iosif Benedict Cottolengo

preot

Pius al IX-lea o numea "Casa Minunii". Canonicul Cottolengo, când autoritățile i-au poruncit să închidă prima casă, deja ticsită de bolnavi, ca măsură de precauție la izbucnirea holerei din anul 1831, încărcase puținele lucruri pe un măgar și împreună cu cele două surori se îndreptase în afara orașului, în localitatea Valdocco. Pe ușa unei vechi căsuțe de țară a citit: "Cârciuma celui care duce vinul la clienți". El a răsturnat inscripția și a scris: "Căsuța Divinei Providențe". Cu câteva zile mai înainte, îi spusese canonicului Valletti cu o simplă sinceritate rurală: "Domnule rector, am auzit întotdeauna spunându-se că varza, pentru a crește cu frunzele tari și strânse, are nevoie de a fi răsădită. Divina Providență așadar va fi răsădită și se va face o "varză mare...".

Iosif Cottolengo era născut la Bra, în provincia Cuneo, în anul 1786. Primul dintre cei 12 fii, a făcut cu mult folos toate studiile, până la licența în teologie, la Torino. Vicar la Corneliano d'Alba, celebra Liturghia la trei dimineața, pentru ca țăranii să poată participa înainte de a merge la câmp: "Recolta va fi mai bună cu binecuvântarea lui Dumnezeu", le spunea. Canonic la Torino, după ce a asistat neputincios la moartea unei femei, înconjurate de micii fii plângând, căreia îi fusese refuzată îngrijirea spitalicească din cauza extremei sărăcii, a vândut puținul pe care-l avea, inclusiv mantaua, a închiriat o pereche de camere și a început opera sa benefică, oferind internare gratuită unei bătrâne paralizate.

Femeii care îi spunea că nu are nici un ban pentru cheltuieli, i-a răspuns: "Nu contează, plata o va face Divina Providență". După mutarea la Valdocco, Casa Mică s-a mărit văzând cu ochiul și a început să ia formă acea minune zilnică a cetății iubirii și a carității, pe care astăzi lumea o cunoaște și o admiră sub numele de "Cottolengo". Între acele ziduri, ridicate de credință, se desfășoară activitatea senină a unei republici model, care i-ar fi plăcut însuși lui Platon.

Cuvântul "handicapat" nu are sens aici. Toți sunt "fii buni" și pentru toți este o muncă adaptată, care umple ziua și face pâinea zilnică mai gustoasă. "Caritatea voastră - le spunea surorilor - trebuie să se exprime cu o atare bunăvoință, încât să câștige inimile. Trebuie să fiți ca o mâncare bună servită la masă, a cărei vedere trezește bucuria". Constituția sa fizică puternică nu a rezistat timp îndelungat la munca grea. "Măgarul refuză să meargă", admitea el cu blândețe. Pe patul de moarte i-a invitat pentru ultima dată pe fiii săi să-i mulțumească împreună cu el providenței. Ultimele sale cuvinte au fost: In domum Domini ibimus ("Vom merge în casa Domnului"); era data de 30 aprilie 1842.

(Text preluat din cartea Sfântul zilei de Mario Sgarbossa și Luigi Giovannini
Edizioni Paoline, 1978. Traducere de pr. Iosif Agiurgioaei)

 


Alegeți altă zi:



Urmărește ercis.ro on Twitter
Caută pe site

Biblia on-line

Breviarul on-line


Liturgia Orelor
Magisteriu.ro


Documentele Bisericii
ITRC "Sf. Iosif"


Institutul Teologic Iași
Vaticannews.va


Știri din viața Bisericii
Catholica.ro


știri interne și externe
Pastoratie.ro


resurse pentru pastorație
Profamilia.ro


pastorația familiilor
SanctuarCacica.ro


Basilica Minor Cacica
Centrul Misionar Diecezan

Centrul de Asistență Comunitară "Sfânta Tereza de Calcutta"

Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064 - Iași (IS)
tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro
design și conținut copyright 2001-2024 *  * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat