Vineri, 1 noiembrie 2024 

Toţi sfinţii

(solemnitate)

Astăzi Biserica luptătoare o cinsteşte pe Biserica triumfătoare "celebrându-i reuniţi într-o singură solemnitate pe toţi sfinţii", - sunt cuvintele pe care preotul le pronunţă în rugăciunea de la sfânta Liturghie de astăzi - pentru a aduce în mod cumulat acel omagiu pe care nu-l poate da în mod separat acelei imense mulţimi de sfinţi care populează împărăţia cerurilor. Epistola repetă cuvintele sfântului Ioan din Apocalips: "Şi am văzut o mare mulţime, pe care nimeni nu o poate număra, din toate neamurile şi triburile, popoarele şi limbile...". Acea mare mulţime "care stă în faţa Mielului" îi cuprinde pe toţi "slujitorii lui Dumnezeu", cărora Biserica le-a acordat acest titlu prin canonizare, şi pe cei care - într-un număr cu mult mai mare - au atins strălucitoarea ţintă a mântuirii, prin veşnica viziune beatifică a lui Dumnezeu.

Dumnezeu într-adevăr a promis fericirea celor săraci cu Duhul, celor blânzi, celor care suferă şi care flămânzesc şi însetează după dreptate, celor milostivi, celor curaţi cu inima, celor făcători de pace, celor persecutaţi pentru dreptate şi celor care primesc ofensa calomniei, a vorbirii de rău, a oprobriului public sau defăimarea manipulatorilor opiniei publice. Astăzi toţi aceşti "sfinţi" care au avut credinţă în promisiunea lui Cristos, în ciuda uşoarelor seducţii ale răului şi a aparentei înfrângeri a binelui, "se bucură şi tresaltă de fericire" pentru marea recompensă primită din partea unui Rege incomparabil de milostiv şi de generos. Iar Biserica luptătoare, unită prin legătura indisolubilă a carităţii cu fiii "trecuţi la o viaţă mai bună", îi cinsteşte printr-o solemnitate deosebită.

Originea acestei sărbători datează din secolul al IV-lea. La Antiohia se celebra o sărbătoare pentru toţi martirii în prima duminică după Rusalii. Celebrarea a fost introdusă la Roma, la aceeaşi dată, în secolul al VI-lea, iar după o sută de ani era fixată la 13 mai de către papa Bonifaciu al IV-lea, concomitent cu ziua dedicării Panteonului Sfintei Fecioare şi tuturor martirilor, iar monumentul păgân a primit atunci titlul creştin de "Sancta Maria ad Martyres". În acea zi, în timpul sfintei Liturghii, din lucarna rotondei era aruncată o ploaie de trandafiri roşii. În 835 această celebrare a fost transferată de papa Grigore al IV-lea la 1 noiembrie, probabil din motive de simplă oportunitate, după cum relatează Ioan Beleth în secolul al XII-lea, adică fiindcă după recolta de toamnă era mai uşor de găsit mâncare şi băutură pentru marea mulţime de pelerini care se revărsa la Roma cu acea ocazie.

(Text preluat din cartea Sfântul zilei de Mario Sgarbossa şi Luigi Giovannini
Edizioni Paoline, 1978. Traducere de pr. Iosif Agiurgioaei)

Alegeţi altă zi:

12345678910111213141516171819202122232425262728293031 Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie