Luni, 7 octombrie 2024 

Sfânta Fecioară Maria a Rozariului

(comemorare)

Rozariul s-a născut din iubirea creştinilor faţă de Maria în epoca medievală, probabil în timpul cruciadelor în Ţara Sfântă. Obiectul care se foloseşte la recitarea acestei rugăciuni, respectiv coroana, este de origine foarte veche. Anahoreţii orientali foloseau pietricele pentru a calcula numărul rugăciunilor vocale. În conventele medievale fraţii laici, scutiţi de recitarea psalmilor datorită lipsei de familiaritate cu limba latină, completau practicile lor de pietate prin recitarea de mai multe ori a rugăciunii "Pater noster", pentru numărarea cărora sfântul Beda Venerabilul sugerase adoptarea unui şirag de boabe înşirate pe o sfoară. Apoi, povesteşte o legendă, însăşi sfânta Fecioară, apărând sfântului Dominic, i-a indicat în recitarea Rozariului o armă eficace pentru a lupta împotriva ereziei albigenze.

S-a născut astfel devoţiunea faţă de coroana rozariului, care are semnificaţia unei ghirlande de trandafiri oferite sfintei Fecioare. Promotori ai acestei devoţiuni au fost într-adevăr dominicanii, cărora le aparţine şi paternitatea confraternităţilor Rozariului. Un papă dominican, sfântul Pius al V-lea, a fost primul care a încurajat şi a recomandat în mod oficial recitarea Rozariului, care în scurt timp a devenit rugăciunea populară prin excelenţă, un fel de "breviar al poporului", de recitat seara, în familie, pentru că este foarte oportun pentru a da o orientare spirituală liturgiei familiare.

Acele "Bucură-te Marie" recitate în familie sunt animate de un autentic spirit de rugăciune: "Şi în timp ce se propagă cadenţa dulce şi monotonă a acelor "Ave Maria", tatăl sau mama familiei se gândesc la preocupările familiare, la copilul pe care îl aşteaptă, la problemele pe care le pun deja fiii mai mari. Acest ansamblu de aspecte ale vieţii familiare primeşte atunci lumina misterului salvific al lui Cristos şi este încredinţat în mod spontan cu simplitate mamei minunii de la Cana şi a întregii răscumpărări" (Schillebeeckx).

Celebrarea sărbătorii de astăzi, instituite de sfântul Pius al V-lea pentru a comemora victoria repurtată în anul 1571 la Lepanto împotriva flotei turceşti (la început se spunea "Sfânta Maria a Victoriei"), în ziua de 7 octombrie, care în acel an cădea duminica, a fost extinsă în 1716 la Biserica universală şi fixată în mod definitiv la 7 octombrie de către sfântul Pius al X-lea în anul 1913. "Sărbătoarea preasfântului Rozariu", cum era numită înainte de reforma calendarului din anul 1960, rezumă într-un anumit sens toate sărbătorile sfintei Fecioare şi totodată misterele lui Isus, la care Maria a fost asociată, prin meditarea celor cincisprezece momente ale vieţii Mariei şi a lui Isus.

(Text preluat din cartea Sfântul zilei de Mario Sgarbossa şi Luigi Giovannini
Edizioni Paoline, 1978. Traducere de pr. Iosif Agiurgioaei)

Alegeţi altă zi:

12345678910111213141516171819202122232425262728293031 Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie