Joi, 17 octombrie 2024
Sfântului Ignațiu din Antiohia
episcop și martir
(comemorare)
Metropola siriană, Antiohia, a treia ca mărime din vastul imperiu roman, l-a avut ca prim episcop pe apostolul Petru, căruia i-a urmat Evodiu și apoi Ignațiu, "Teoforul", "Acela care îl poartă pe Dumnezeu", după cum îi plăcea lui însuși să se numească. Inimă înflăcărată (numele de Ignațiu derivă de la "ignis", foc), el este amintit mai ales pentru expresiile de intensă iubire față de Cristos, scrise de el în timpul călătoriei de la Antiohia la Roma, unde era dus prizonier, victimă ilustră a persecuției lui Traian (98-117). Cu acea ocazie sfântul episcop a scris șapte scrisori, adresate către diferite Biserici și sfântului Policarp.
Adus în lanțuri la Roma, unde și-a sfârșit zilele în arenă, fiind devorat de fiarele sălbatice, el a devenit obiectul unor afectuoase atenții din partea diferitelor comunități creștine din orașele pe unde a trecut. Mulți căutau să-l scape de pedeapsa capitală, dar Ignațiu dorea martiriul mai mult decât orice alt lucru și îi ruga în special pe frații din Roma să nu-l împiedice de a da mărturie prin intervențiile în favoarea sa la autoritățile imperiale: "Lăsați-mă să fiu hrana fiarelor, prin care mi se va da posibilitatea să mă bucur de Dumnezeu. Eu sunt grâul lui Dumnezeu. Trebuie să fie măcinat de dinții fiarelor, pentru ca să devină o pâine curată a lui Cristos".
Grija de a ajunge la Dumnezeu, de a-l găsi pe Cristos, exprimată cu o intensitate care-și găsește corespondentul și în sfântul Paul, este o caracteristică a mentalității primilor comunități creștine, care așteptau cu nerăbdare iminenta parusie. El ar fi voit ca trupul său să-și găsească mormântul în încăpătorul pântece al unei fiare înfometate, așa încât funeraliile sale să nu fie povară pentru nimeni! Dar creștinii din Antiohia venerau, încă din antichitate, mormântul său de la porțile orașului și deja în secolul al IV-lea celebrau amintirea sa la 17 octombrie, zi adoptată acum și de noul calendar, în loc de 1 februarie.
Cuvintele sale calde de iubire față de Cristos și față de Biserică vor rămâne în amintirea tuturor generațiilor viitoare. Cel care le scrie este un mistic și un episcop, adică un om care deține prerogativele autorității și carismele spiritului. Cele două elemente se contopesc în mod armonios în chemarea la unitatea vizibilă a Bisericii, care este o idee constantă a învățăturii sfântului Ignațiu: "Acolo unde este episcopul, acolo este comunitatea, după cum unde este Cristos Isus acolo este Biserica Catolică", scrie în scrisoarea adresată pe atunci tânărului episcop de Smirna, sfântul Policarp. Expresiile "Biserica Catolică" și "creștinism" sunt neologisme create, se pare, de către el.
(Text preluat din cartea Sfântul zilei de Mario Sgarbossa și Luigi Giovannini
Edizioni Paoline, 1978. Traducere de pr. Iosif Agiurgioaei)