Vineri, 26 ianuarie 2024
Sfinții Timotei și Tit
episcopi (comemorare)
Trăind în jurul marelui apostol al neamurilor, sfântul Timotei și sfântul Tit sunt fixați acum în noul calendar liturgic după sărbătoarea "convertirii" sfântului Paul. Timotei este imaginea ucenicului exemplar: ascultător, discret, activ, curajos. Pentru aceste calități Paul l-a voit tovarăș de apostolat, în locul lui Ioan Marcu, deja în toamna anului 50, în timpul celei de-a doua călătorii misionare.
Născut la Listra, unde Paul l-a întâlnit în timpul primei călătorii și a fost printre primii care s-au convertit la evanghelie, Timotei fusese educat în religia ebraică în dragostea față de Sfintele Scripturi de către bunica Loide și de către mama Eunice. Din acest moment viața sa a decurs pe făgașul paulin. Timotei era în compania lui Paul la Filipi și Tesalonic. Îi întâlnim împreună la Atena, la Corint, la Efes, și, în sfârșit, la Roma în timpul primei încarcerări a lui Paul. Timotei, neobosit "comis voiajor" al apostolului neamurilor, a ținut legătura între Paul și tinerele comunități creștine întemeiate de el.
Adesea îi înmâna scrisorile și îi relata veștile privind aceleași comunități. Între anii 63 și 66, când a primit prima scrisoare trimisă de Paul, Timotei era conducătorul Bisericii din Efes. De la Roma, Paul i-a scris o a doua scrisoare cu invitația de a merge degrabă la el, înainte de sosirea iernii. Este mișcătoare rugămintea bătrânului apostol către "fiul" Timotei, de a-i aduce o manta de lână, pentru a se apăra de frigul închisorii romane. Timotei a fost prezent la martiriul lui Paul, apoi s-a întors definitiv la sediul din Efes, unde, după o tardivă tradiție, a murit ca martir în anul 97.
Al doilea fidel colaborator al lui Paul, sfântul Timotei, provine din păgânism. Convertit și botezat de însuși apostolul, care îl numește "fiul meu", era deja în compania lui Paul în anul 49, la Ierusalim. A făcut împreună cu el a treia călătorie misionară. Tit a fost cel care a dus "scrisoarea lacrimilor" a lui Paul credincioșilor din Corint, la care a restabilit armonia și a organizat colecta ce trebuia trimisă săracilor din Ierusalim.
Eliberat din închisoarea romană, apostolul, în trecere prin Creta, l-a lăsat acolo pe Tit cu misiunea de a organiza acolo prima comunitate creștină. Aici Tit a primit scrisoarea lui Paul. Este un document foarte important, pentru că ne informează despre viața internă a Bisericii apostolice. Tit a ajuns apoi la Roma, la maestru care l-a trimis probabil să evanghelizeze în Dalmația, unde și acum cultul său este foarte răspândit. O tradiție veche, neatestată din punct de vedre istoric, relatează că Tit ar fi murit în Creta, la o vârstă foarte înaintată.
(Text preluat din cartea Sfântul zilei de Mario Sgarbossa și Luigi Giovannini
Edizioni Paoline, 1978. Traducere de pr. Iosif Agiurgioaei)