Joi, 2 iulie 2009
Păstorul și mercenarul
Dacă este vorba de un adevărat păstor sau de un mercenar, se poate cunoaște cu exactitate în vreo ocazie dureroasă. De fapt, în timpurile liniștite, în păzirea turmei și mercenarul se comportă aproape ca păstorul adevărat; însă atunci când vine lupul, se vede cu ce suflet păzea fiecare turma.
Și vine lupul asupra turmei, atunci când vreun tiran îi asuprește pe credincioși și pe umili. Cel care părea păstor, și nu era, părăsește oile și fuge, pentru că se teme de propriul pericol, și nu presupune că poate să reziste în fața nedreptății. Și fuge nu numai schimbând locul, ci privând turma de sprijin. Fuge, pentru că vede nedreptatea și tace; fuge, pentru că se ascunde în tăcere (...).
A se aduna împotrivă înseamnă a se opune cu glas liber oricărui puternic care acționează rău. Să coborâm la război pentru casa lui Israel (...) și să ridicăm un zid, dacă îi ocrotim cu autoritatea dreptății pe credincioșii nevinovați împotriva nedreptății celor perverși. Mercenarul nu face așa ci fuge, atunci când vede lupul venind.
Sfântul Grigore cel Mare, Omilia din a II-a duminică după Paște
Hubertus Blaumeiser și Tonino Gandolfo, Așa cum Tatăl m-a iubit pe mine..., 365 gânduri pentru Anul Sfintei Preoții, Ed. Città Nuova, Roma, 2009, traducere de pr. Mihai Pătrașcu.
Textele pregătite în această carte, pentru fiecare zi a Anului Sfintei Preoții, vor fi disponibile pe www.ercis.ro, atât pe prima pagină (click pe link-ul "Anul Preoției" de pe rândul cu "Lecturile zilei" și "Gândul zilei", precum și din secțiunea "Anul Sfintei Preoții".