Joi, 11 februarie 2010
A se diviniza în unitate
Răul din lume, ca și cel din suflete și din Biserică în preoții săi, provine numai din lipsa de unitate, din faptul că se separă de centrul lor pentru a se arunca asupra altor miraje, (...) pentru că se îndepărtează de baza lor esențială, de ceea ce trebuie să fie unicul lor centru, unitatea!
Bijuteria care caracterizează Biserica mea este unitatea: acea unitate de mulți necunoscută și de alții puțin apreciată, care constituie în schimb reflexia Divinității și care nu este numai unul din atributele lui Dumnezeu, ci mult mai mult: este însăși esența lui Dumnezeu, Unitatea! (...)
De aceea, dacă preoții vor să fie coerenți cu scopul lor, cu vocația lor divină, trebuie să se divinizeze în unitate. (...)
Eu visez perfecțiunea acestei unități a preoților în Mine și a acestei unități între ei (...) și cu delegații săi pe pământ. Unire de ascultare, da; dar și mai mult, unire de intenții, de sentimente, de suflete, de dorințe pentru gloria mea.
Conchita Cabrera De Armida, Sacerdoti di Cristo
Citta Nuova, Roma 2008, p. 469
Hubertus Blaumeiser și Tonino Gandolfo, Așa cum Tatăl m-a iubit pe mine..., 365 gânduri pentru Anul Sfintei Preoții, Ed. Città Nuova, Roma, 2009, traducere de pr. Mihai Pătrașcu.
Textele pregătite în această carte, pentru fiecare zi a Anului Sfintei Preoții, vor fi disponibile pe www.ercis.ro, atât pe prima pagină (click pe link-ul "Anul Preoției" de pe rândul cu "Lecturile zilei" și "Gândul zilei", precum și din secțiunea "Anul Sfintei Preoții".