Sâmbăta, 5 decembrie 2009
După modelul primei Biserici
Dar [preoții] trebuie și să discearnă, în lumina credinței, tot ceea ce le iese în cale și astfel să ajungă la o dreaptă folosire a bunurilor în conformitate cu voința lui Dumnezeu (...).
Așadar să nu considere funcția bisericească drept o sursă de câștig și nici să nu folosească veniturile ce le revin de pe urma ei pentru sporirea avutului personal. (...)
Mai mult, ei sunt îndemnați să îmbrățișeze sărăcia de bunăvoie, prin care se fac în chip mai vizibil asemenea lui Cristos și mai disponibili pentru slujirea lor sacră.
Într-adevăr, Cristos, bogat fiind, s-a făcut pentru noi sărac, pentru ca prin sărăcia lui să ne îmbogățească. La rândul lor, apostolii au dat mărturie prin pilda lor că darul gratuit al lui Dumnezeu trebuie transmis tot în mod gratuit și au știut la fel de bine să fie în belșug și să îndure lipsă.
Dar și o anumită folosire în comun a lucrurilor, după exemplul comunității de bunuri lăudată în istoria Bisericii începuturilor, e un mijloc foarte bun pentru a deschide calea iubirii pastorale.
Conciliul Vatican II, Presbyterorum ordinis, 17
Hubertus Blaumeiser și Tonino Gandolfo, Așa cum Tatăl m-a iubit pe mine..., 365 gânduri pentru Anul Sfintei Preoții, Ed. Città Nuova, Roma, 2009, traducere de pr. Mihai Pătrașcu.
Textele pregătite în această carte, pentru fiecare zi a Anului Sfintei Preoții, vor fi disponibile pe www.ercis.ro, atât pe prima pagină (click pe link-ul "Anul Preoției" de pe rândul cu "Lecturile zilei" și "Gândul zilei", precum și din secțiunea "Anul Sfintei Preoții".