Sâmbăta, 28 noiembrie 2009
Un dinamism de iubire
Păstorii nu sunt separați de turmă, fac parte din ea, supuși cum sunt, și ei, la toate exigențele vocației creștine. Slujirea lor nu-i autorizează deloc să formeze o castă aparte; dimpotrivă, îi pune în slujba comuniunii în mijlocul tuturor.
Cât privește preoția comună, ar însemna alterarea ei a o reduce la practica unui cult individual (...). Deoarece cultul creștin constă în a transforma lumea prin intermediul carității divine, misiunea sa principală este de a stabili și de a favoriza comuniunea. Unindu-se cu o viață de iubire la mișcarea oferirii lui Cristos, poporul sacerdotal pune în desfășurare un dinamism de iubire care se propagă în lume și o transformă progresiv.
Această misiune, e clar, are mai mult raport cu o activitate mediatoare decât cu ofertele rituale concepute în maniera cultului antic. Însă e clar că nu este realizabil fără medierea sacerdotală a lui Cristos, și aceasta nu poate să fie primită dacă nu se manifestă. De unde rezultă exigența unei slujiri, în care se face vizibilă și activă.
Albert Vanhoye
Hubertus Blaumeiser și Tonino Gandolfo, Așa cum Tatăl m-a iubit pe mine..., 365 gânduri pentru Anul Sfintei Preoții, Ed. Città Nuova, Roma, 2009, traducere de pr. Mihai Pătrașcu.
Textele pregătite în această carte, pentru fiecare zi a Anului Sfintei Preoții, vor fi disponibile pe www.ercis.ro, atât pe prima pagină (click pe link-ul "Anul Preoției" de pe rândul cu "Lecturile zilei" și "Gândul zilei", precum și din secțiunea "Anul Sfintei Preoții".