Sâmbăta, 23 ianuarie 2010
Există unii care seamănă și unii care seceră
Cine-i face pe preoții catolici să se unească, cât mai mult posibil, cu slujitori și păstori de alte tradiții?
Este Isus răstignit care, în strigătul său de abandonare, a voit să asume toate diviziunile din lume, toate moștenirile păcatului nostru. Prin el ne căutăm, ne iubim, sperăm, nu încetăm dacă acțiunea pare dificilă.
El care, în inima istoriei, a plătit toate dezbinările din lume și dezbinarea noastră între creștini, încă nu a văzut tot rodul acelei dureri imense a lui. Așa încât el ne stimulează să semănăm, chiar dacă nu noi vom secera.
El ne sugerează să privim la binele Bisericii care va trăi după noi și ne convinge că dacă nu există unul care începe și care perseverează, nu va fi nici unul care poate să încheie.
Chiara Lubich, Il sacerdote oggi, il religioso oggi,
Gen's 12 (1982/6) p. 6
Hubertus Blaumeiser și Tonino Gandolfo, Așa cum Tatăl m-a iubit pe mine..., 365 gânduri pentru Anul Sfintei Preoții, Ed. Città Nuova, Roma, 2009, traducere de pr. Mihai Pătrașcu.
Textele pregătite în această carte, pentru fiecare zi a Anului Sfintei Preoții, vor fi disponibile pe www.ercis.ro, atât pe prima pagină (click pe link-ul "Anul Preoției" de pe rândul cu "Lecturile zilei" și "Gândul zilei", precum și din secțiunea "Anul Sfintei Preoții".