11. BISERICA ŞI MASS-MEDIA
II. CINE SUNTEM?

După 1989

Chiar dacă în perioada comunistă Biserica a fost izolată şi au fost multe interdicţii şi îngrădiri, ea s-a folosit totuşi de unele media. Astfel, în acest timp s-a tipărit Catehismul explicat, calendarul de perete (chiar dacă în puţine exemplare, în aşa fel încât trebuiau împărţite unul la două familii), cărţi de rugăciune şi de cântări etc. Preoţii s-au folosit de afişierele şi uneori, spre finalul perioadei comuniste, şi de diapozitive sau de videocasete. Şi anunţurile care se făceau în biserici tot o formă de comunicare erau.

a) Presa scrisă

După 1989 se redeschid sau se înfiinţează Editurile "Presa Bună" (1992), "Serafica" (1993) "Sapientia" (2000), a Misionarilor Verbiţi (1993). Încep să se publice numeroase cărţi şi reapar sau iau fiinţă publicaţii: Lumina creştinului (1990), Isus, prietenul copiilor (1991), De la Răsărit până la Apus (1998), Buletin istoric (2000), Almanahul "Presa Bună" (1993), Calendarul Romano-Catolic (1994), Agenda liturgică (1993), Mesagerul sfântului Anton (1994), Dialog teologic (1998) etc.

Există azi în Moldova 31 de publicaţii care depind de parohii, asociaţii, congregaţii, instituţii de învăţământ etc. (vezi lista lor în Anexe). Dincolo de lipsurile prezente în majoritatea acestor publicaţii (greşeli gramaticale, lipsa informaţiilor locale, articole lungi, tehnoredactare defectuoasă, număr inconstant de pagini, apariţii întâmplătoare), pe paginile lor se vede efortul de a-şi găsi un loc. Este evident că viitorul este al acelor publicaţii care vor şti să reflecte cât mai bine preocupările şi problemele oamenilor cărora şi-au propus să le slujească.

O mare parte dintre cărţi şi publicaţii sunt tipărite la Tipografia "Presa Bună" (1992) sau la Minitipografia Verbiţilor din Traian (1993); o altă parte sunt tipărite la tipografii din Iaşi, Bacău, Padova, Madrid etc.

De o mare importanţă sunt foile duminicale, Calendarul catolic-ortodox, iconiţele cu rugăciuni pentru binecuvântarea caselor etc., scoase de Misionarii Cuvântului Divin din Traian. De asemenea, diverse pliante, foi, afişe... s-au tipărit şi folosit în diferite parohii.

S-au deschis librării pentru desfacerea materialelor religioase: "Presa Bună" (1992), "Sapientia" (2001), Librăria Franciscanilor din Roman, Librăria Verbiţilor din Traian, Librăria Bacău-centru, Librăria "Sfântul Vincenţiu de Paul" din Oneşti; alte librării mai mici au luat fiinţă în cadrul parohiilor sau al bisericilor.

Din 1996 în ultima duminică din octombrie a început să se celebreze Ziua Presei care a fost mutată în 2001 în duminica de dinaintea solemnităţii Rusaliilor pentru a lăsa loc organizării mai bine a Zilei Misiunilor. În Ziua Presei credincioşii sunt îndemnaţi să se roage pentru răspândirea cărţilor bune. Este şi o ocazie potrivită pentru a reevalua rolul comunicaţiilor sociale şi pentru a reflecta asupra rolului cărţilor bune, a influenţei pe care o pot avea acestea asupra sănătăţii spirituale a oamenilor, a importanţei răspândirii cuvântului scris şi a susţinerii tipăriturilor religioase. Mesajul Sfântului Părinte constituie un punct de pornire. Ziua Presei coincide cu Ziua Mondială a Comunicaţiilor Sociale. Această zi, care îşi are rădăcinile în voinţa Conciliului Ecumenic Vatican II, este celebrată în fiecare an în duminica de dinaintea solemnităţii Rusaliilor. Mesajul papei pentru această zi este publicat în mod tradiţional la 24 ianuarie, sărbătoarea sfântului Francisc de Sales, patronul ziariştilor. Prin această zi se încurajează folosirea acestor mijloace pentru o cât mai bună proclamare a evangheliei, încât să poată fi cunoscută şi înţeleasă de tot mai mulţi oameni.

Biserica are acum prilejul de a se exprima şi în presa laică; există în acest sens colaborare cu mass-media seculare prin articole sau rubrici permanente la Iaşi, Bacău, Roman, Piatra Neamţ etc. Chiar dacă uneori redactorii de ziare din proprie iniţiativă prezintă Biserica într-o lumină mai puţin pozitivă, urmărind senzaţionalul, există totuşi deschidere şi interes şi pentru faptele religioase pozitive.

b) Audiovizualul

În privinţa audiovizualului, în 1998 s-a încercat, dar fără succes, obţinerea licenţei pentru un post de radio "Gloria" la Iaşi. Au rămas transmisiile unor emisiuni pe diferite teme religioase la diferite posturi de radio şi televiziune din Iaşi şi Bacău (în Iaşi, de exemplu, a funcţionat trei-patru ani la radio Europa Nova o emisiune săptămânală ecumenică "Lumina din noi"); la sărbătorile mari sunt transmise uneori Liturghii la radio sau la televiziune; de semnalat şi diferite emisiuni culturale, recreative şi religioase la staţiile de radio locale din Săbăoani şi Luizi-Călugăra, precum şi transmiterea Liturghiei de duminică în Tămăşeni şi Adjudeni prin televiziunea prin cablu.

Mai trebuie spus în această privinţă că activitatea Bisericii locale de Iaşi este reflectată şi de Radio Vatican, postul de radio al Sfântului Scaun care, alături de altele seculare (Europa Liberă, Vocea Americii), prin informaţii şi ştiri creştine ca şi prin denunţarea încălcărilor libertăţii religioase, a ţinut trează conştiinţa românilor şi în timpul perioadei comuniste. Programul în limba română este transmis zilnic între orele 21.00 şi 21.20 şi dimineaţa (în reluare) între orele 7.20 şi 7.40, în benzile de unde scurte cu lungimile de 41 şi 49 m, respectiv 7365 şi 6185 kHz şi pe unda medie de 1611 kHz (186 m).

Spectacole, piese de teatru, concerte de colinde la Crăciun, Paşti sau cu alte ocazii încep sau continuă să fie prezentate în liceele catolice, seminarii, parohii.

Tot după 1989 s-au scos casete cu muzică religioasă sau pentru cateheze (Fraţii Şcolilor Creştine). În dieceză au ajuns şi casete audio cu cântece, înregistrate în ţară, precum şi casete video, cu titrare în limba română, scoase de Paulinele de la Bucureşti.

În cateheză au început să fie folosite diapozitivele, retroproiectorul şi, mai nou, videoproiectorul. De asemenea, în numeroase comunităţi, în biserici sau în cadrul catehezelor încep să fie prezentate filme religioase.

c) Internetul

Biserica începe să fie prezentă şi pe internet. Începând cu 12 mai 2002 este lansat oficial situl Diecezei de Iaşi: www.ercis.ro. Apoi rând pe rând sunt prezente pe internet prin siturile lor diverse parohii, asociaţii şi congregaţii religioase (vezi lista în Anexe). Librăria on-line, accesibilă atât de pe situl Diecezei de Iaşi (www.ercis.ro), cât şi de pe situl Catholica (www.catholica.ro), oferă sute de titluri de carte religioasă - dar şi casete audio, video şi CD-uri - de la edituri catolice, dar şi ortodoxe sau neconfesionale. De la lansare (2002), librăria virtuală, cu un sistem extrem de simplu de comandare a cărţilor, s-a bucurat de un real succes, doritori de carte din toate colţurile ţării trimiţând nu de puţine ori comenzi mari.

d) Participare la ale niveluri

La nivel naţional (prezentă fiind şi Biserica locală) se încearcă o organizare mai bună în privinţa comunicaţiilor sociale. Au fost deja mai multe întâlniri ale operatorilor mass-media din ţară: Sinaia - două, Iaşi, Cluj.

În perioada 18-20 septembrie 2002 operatorii din mass-media catolice s-au întrunit la Institutul Teologic Romano-Catolic "Sfântul Iosif" din Iaşi. S-au trecut în revistă toate editurile, publicaţiile, librăriile, posturile de radio şi siturile internet catolice din ţară. Aici s-a constatat că Biserica Catolică din România are nu mai puţin de 15 edituri, 15 librării, peste 60 de periodice şi aproape 20 de situri ale unor dieceze, parohii sau congregaţii călugăreşti şi un post de radio la Blaj. Din toate acestea, la acea dată, 4 edituri, 34 de publicaţii, 6 librării şi 9 situri ţineau de Dieceza de Iaşi.

În perioada 10-12 iunie 2003, a avut loc la Cluj Cea de-a IV-a Întâlnire Naţională a Operatorilor din Mass-media Catolice în care s-a ales Comisia Naţionale pentru Comunicaţii Sociale, reprezentanţi pentru birourile de presă, presa scrisă, internet şi audiovizual.

În perioada 27-30 noiembrie 2003, membrii Comisiei pentru Comunicaţii Sociale a Conferinţei Episcopale Române s-au reunit pentru prima oară la Bucureşti unde s-a aprobat înfiinţarea unui birou permanent de comunicaţii în capitală şi s-a dezbătut programul viitoarei întâlniri a operatorilor mass-media catolice care va avea loc probabil la Miercurea Ciuc în perioada 28 aprilie - 2 mai 2004.

În toate aceste întâlniri s-a discutat şi despre siturile catholica.ro, diasporacatolica.ro, profamilia.ro, mediacat.ro etc. şi despre colaborarea cu ele.

Biserica locală a fost prezentă prin reprezentanţi şi la întâlnirile organizate de Word Vision în care s-au tratat şi probleme legate de mass-media. În mesajul final de la întâlnirea naţională de la Bucureşti (15-16 iunie 2000) se spunea:

"Noi, jurnaliştii şi alţi slujitori ai mass-media care ne-am pus inteligenţa şi mijloacele tehnice în slujba imoralităţii şi a hulei împotriva lui Dumnezeu, ne mărturisim vina de a fi oferit vrăjmaşului lui Dumnezeu mijlocul cel mai puternic de otrăvire a sufletului neamului. Doamne, te rugăm, iartă-ne!"

De asemenea, Dieceza de Iaşi a fost prezentă, fiind şi membră, la întâlnirile UCIP (Uniunea Internaţională a Presei Catolice). Aceasta a fost fondată în 1927 şi adună în jurul ei mii de ziarişti, editori de ziare şi reviste, profesori de jurnalistică şi alte mijloace de comunicaţie socială, din peste 100 de ţări, de pe toate continentele UCIP-ul organizează la fiecare trei ani un congres mondial. Primul a avut loc în 1930 la Bruxelles.

Trecem acum în revistă principalele componente ale mass-media prezente în Dieceza de Iaşi. Pentru a vedea lista completă precum şi alte amănunte se pot consulta Anexele.

Editura "Presa Bună"

O dată cu schimbările din decembrie 1989, încep să reapară cărţile atât de aşteptate de cititorii creştini.

La 19 mai 1992 a avut loc redeschiderea oficială a Editurii şi a Tipografiei "Presa Bună" Iaşi.

Din 1992, Editura "Presa Bună" a publicat un număr de peste 300 de titluri, care abordează domenii variate (religie, filozofie, cultură, istorie, geografie etc.) şi se adresează deopotrivă creştinilor, specialiştilor, teologilor, dar şi tuturor acelora care, însetaţi de cunoaştere, vor să cunoască şi să înţeleagă credinţa creştină.

Cărţile care abordează domeniul religiei cuprind vieţi ale sfinţilor şi ale martirilor, sfintele Evanghelii, antropologie creştină, istoria Bisericilor creştine, lecţionare, rugăciuni, documente, enciclice, scrisori şi mesaje ale papilor, cateheze, broşuri şi cântece religioase, manuale de religie etc.

Un număr mare de cărţi se adresează în mod special tinerilor şi copiilor.

Multe dintre titluri apar în colecţii precum "Documente" (enciclice, declaraţii, scrisori apostolice etc.) "Mesaje" (discursuri şi mesaje date cu ocazia unor evenimente speciale), "Jubileu" (materiale pentru catehizare şi celebrări liturgice). Acestea din urmă se adresează în special preoţilor, cateheţilor, profesorilor de religie.

Publicaţii periodice care apar astăzi la Editura "Presa Bună":

"Lumina creştinului"; "Isus, prietenul copiilor"; "De la Răsărit până la Apus"; "Buletin istoric"; Almanahul "Presa Bună"; Calendarul Romano-Catolic; Agenda liturgică.

La 11 ani de existenţă Editura "Presa Bună" are peste 300 de titluri. În 2003 s-au publicat cărţi şi broşuri: 45: din care 8 în colecţia "Documente", 8 în colecţia "Mesaje"; "Lumina creştinului": 17.348 de exemplare; "Isus, prietenul copiilor": 4.815 exemplare; "De la Răsărit până la Apus": 1.577 de exemplare; Almanahul "Presa Bună": 2.065 de exemplare; Agenda liturgică: 560 de exemplare; Calendarul de perete: 68.660 de exemplare.

Lumina creştinului

După decembrie 1989 s-a deschis o altă perioadă. Scoaterea unei publicaţii a devenit posibilă. Nu existau însă mijloace tehnice. Într-o formă simplă, în format A4, s-a reluat publicarea "Luminii creştinului". În articolul de fond, Preasfinţitul Petru Gherghel, pe atunci ordinarius de Iaşi, notează:

"Acum a sosit din nou ora luminii, a adevărului şi a dreptăţii, ora lui Cristos. Acum s-a deschis calea spre «Lumina creştinului», care din anul 1948 n-a mai apărut. O repunem pe sfeşnicul catolic creştin, care să lumineze tuturor celor din casă (cf. Mt 5,15) şi îi invităm pe toţi: Veniţi şi luaţi «lumină»"!

Din colectivul de redacţie făcea parte: Mons. Petru Gherghel, pr. Aurel Percă, pr. Vladimir Petercă. Adresa şi administraţia revistei erau la Institutul Teologic din Iaşi. Colaboratori erau profesorii de la acelaşi institut. Iulie-august au apărut împreună.

În ianuarie 1991 formatul publicaţiei s-a schimbat în formă de ziar; redacţia s-a mutat în Bd. Ştefan cel Mare, 26, iar colectivul de redacţie era format din pr. Isidor Chinez, pr. Alois Bulai şi pr. Cornel Cadar. Numărul semnatarilor şi al abonaţilor a început să crească. Tipărirea se făcea la Tipografia Arhiepiscopiei de Bucureşti din Buzău. Revista căuta să-şi găsească un loc. Încet, încet au început să se definească rubricile: "Monografii", "Pentru cei mici", "Pentru tineri", "Ştiri" etc. Din martie 1992, după ce au fost instalate maşinile tipografice şi s-a redeschis Institutul şi Editura "Presa Bună", tipărirea "Luminii creştinului" se va face la Iaşi sub îngrijirea pr. Iosif Comoraşu, numit director la tipografie. Începând cu octombrie 1992, după plecarea pr. Isidor Chinez la studii, coordonarea revistei a fost încredinţată pr. Cornel Cadar. La tipografie, sosind o maşină de fălţuit, mult aşteptată, a devenit posibilă trecerea la formatul mic (din martie 1994). Din decembrie 2002 coperta a început să fie tipărită în patru culori. Au fost ani în care numărul abonaţilor a ajuns la peste 20.000. Până în 2003 din colectivul de redacţie au mai făcut parte: pr. Alois Bulai (ianuarie 1991 - februarie 1992), pr. Gheorghe Miclăuş (august 1992 - septembrie 1994), pr. Ştefan Lupu (octombrie 1992 - septembrie 1994), pr. Mihai Pătraşcu (octombrie 1994 - noiembrie 1996), pr. Iosif Dorcu (octombrie 1994 - iulie 1995), pr. Cristinel Fodor (octombrie 1994 - octombrie 2000), pr. Benone Lucaci (octombrie 1994 - noiembrie 1998), pr. Alois Moraru (decembrie 1998 - noiembrie 2002), pr. Mihai Roca (octombrie 2001 - august 2002).

Îndemnul din primul număr al revistei rămâne valabil:

"Primeşte, aşadar, iubite cititor, această «Lumină a creştinului», care bate cu oarecare sfială la uşa ta; primeşte-o, căci îţi va fi totdeauna prieten şi sfătuitor la bine în toate împrejurările.

Dea Dumnezeu ca această «Lumină» să pătrundă până în cea din urmă locuinţă unde se află un catolic, spre a-i aminti ceva despre credinţă, despre datoriile lui, şi astfel să-şi dea bine seama de ceea ce trebuie să facă spre a se putea mântui. În chipul acesta «Lumina creştinului» ar fi un adevărat ajutor şi întrucâtva un suplinitor al preotului acolo unde el nu poate pătrunde decât rareori, şi atunci numai în grabă. Această «Lumină» i-ar sta totdeauna la îndemână, să-l lumineze când ar lua-o în mână.

Oricine ai fi, cel ce citeşti aceste rânduri aduse ca o solie de «Lumina creştinului», ia-ţi hotărârea de a sprijini după putinţă această «Lumină», ca să-şi poată ajunge, câtuşi de puţin, ţinta propusă.

Isus Cristos, adevărata «lumină a lumii» să-i fie alături cu binecuvântarea sa în drumul ei, ca să aducă roade îmbelşugate în inimile tuturor acelora care o vor primi în mijlocul lor".

Situl Diecezei de Iaşi (www.ercis.ro)

Istoric

Ideea a început în 1999 când se dorea ca revista "Lumina creştinului" să fie prezentă pe internet. Astfel în perioada noiembrie 1999 - februarie 2002 revista s-a aflat pe www.greek-catholic.ro.

În noiembrie-decembrie 2001 s-au demarat lucrurile pentru un sit propriu al diecezei. S-a găsit spaţiu la 7Host.com şi s-a cumpărat domeniul de la www.rnc.ro. Pe 21 decembrie 2001 spaţiul şi domeniul erau active.

În prima parte a lunii ianuarie 2002, pe baza unei scheme de meniu, s-a trecut la consultarea a cât mai multe persoane interesate care au venit cu propuneri.

Uşor, uşor, prin bunăvoinţa ipodiaconului Radu Capan, situl a început să se dezvolte. În martie 2002 revista "Lumina creştinului" era pe noul sit.

O contribuţie importantă la dezvoltarea sitului a dat-o şi o dă în continuare pr. Iosif Dorcu.

Prin bunăvoinţa celor de la 7Host.com (Michele Piscopo, Mauro Lanci, Alberto Persello, Carmine Guerra, Lucio Maria De Marco, Andrea Contaldo) situl are la dispoziţie 200Mega, acces la componente ASP ultima generaţie, 10 conturi FTP, adrese de e-mail nelimitate etc.

"Novum gaudium et spes nova" (O nouă bucurie şi o speranţă nouă) - acesta este titlul scrisorii pastorale a Preasfinţitului Petru Gherghel, dată în ziua de 25 iunie 2002. Scrisoarea este adresată "către toţi slujitorii altarului şi ai sufletelor, către toate persoanele consacrate, către toţi fiii şi fiicele Bisericii, către toţi prietenii şi către toţi cei de bunăvoinţă" şi face cunoscut că, "începând cu 12 mai 2002, Ziua Mondială a Comunicaţiilor Sociale şi Ziua Presei în Dieceza de Iaşi, este lansat şi deschis oficial situl diecezei la adresa: www.ercis.ro, având aprobare şi binecuvântare".

După apelul de a contribui "la dezvoltarea şi menţinerea la zi a sitului prin ştiri şi fotografii", în scrisoare se exprimă recunoştinţa şi mulţumirea "pentru cei care au lucrat şi au ajutat la dezvoltarea sitului: echipei şi colaboratorilor de la Iaşi; firmei italiene 7Host.com, condusă de Michele Piscopo, pentru spaţiul oferit, şi, de asemenea, ipodiaconului Radu Capan de la Cluj, pentru munca pe care o depune la construcţia şi dezvoltarea sitului".

Obiective

Situl vine în sprijinul activităţii pastorale a preoţilor şi ajută în problemele organizatorice ale diecezei. "Este o modalitate de informare rapidă cu privire la evenimentele care au loc în viaţa diecezei şi reprezintă o punte de legătură cu persoanele plecate departe de ţară". De asemenea, situl este foarte util "în procesul de desfăşurare a Sinodului diecezan" (2001-2004).

Cuprins

Situl în final va oferi: o parte de prezentare: Dieceza de Iaşi, episcopii, organisme diecezane, decanate şi parohii, preoţii, învăţământul, asociaţii şi organizaţii, viaţa consacrată; o parte de liturgie: calendar, agendă liturgică, Liturghier, Liturgia orelor, ritualuri, cântece, rugăciuni; o parte de actualităţi: documente episcopale, album foto, viaţa diecezei, proces de beatificare, Sinodul, ecumenism, tineri, misiuni, articole; o parte de bibliotecă: istorie, Biblie, magisteriu, Drept canonic, predici şi meditaţii, viaţa sfinţilor, publicaţii etc.; o parte de cateheză: catehisme, sacramente, copii, tineri, familii, pro vita, Sinod; o parte de servicii: despre sit, cartea de oaspeţi, librărie on-line, situri recomandate etc.

Editura "Sapientia"

În luna decembrie 2000, Editura Institutului Teologic Romano-Catolic "Sfântul Iosif" din Iaşi a fost înregistrată la Biblioteca Naţională a României cu titlul de Editura "Sapientia". Până la această dată, în cadrul institutului, funcţiona deja de prin anii '70 un fel de editură, numită în jargon "cocârlă" şi care se ocupa cu editarea cursurilor de teologie şi a unor cărţi de spiritualitate (atât cât se putea în acea vreme). Motivul pentru care s-a făcut acest "salt de calitate" nu a fost atât cel de a mări numărul editurilor catolice, cât mai ales cel de a avea la îndemână un instrument mai adecvat pentru a putea realiza un apostolat al culturii religioase catolice.

Cuvântul "sapientia" este un termen latin şi înseamnă "înţelepciune". Simbolul ales reprezintă primele două litere din limba greacă a numelui lui Cristos (X+P) şi vor să indice că înţelepciunea pe care o căutăm şi pe care dorim să o răspândim este înţelepciunea lui Cristos, sau mai bine zis pe Cristos-Înţelepciunea.

Un vechi proverb chinez, preluat ca principiu de viaţă şi de Maica Tereza de Calcutta, spune: "Decât să te plângi de întuneric, mai bine aprinzi o lumânare!" În cazul editurii, aceasta înseamnă că, dacă nu putem opri curentul care duce la secularizarea şi individualizarea societăţii, se poate totuşi preveni şi să evita, în unele cazuri, consecinţele sale devastatoare în sânul comunităţilor catolice.

În această perspectivă, alături de manualele de teologie elaborate de profesorii de la seminar şi necesare în primul rând celor ce studiază teologia, editura doreşte să publice şi alte materiale care să vină în sprijinul celor ce se află în activitatea pastorală, precum şi a creştinilor doritori să crească în cunoaşterea credinţei.

"Dialog teologic" şi "Drumuri deschise" sunt publicaţiile care apar sub aceeaşi editură. Există, de asemenea, şi Librăria "Sapientia" care funcţionează în cadrul Institutului Teologic din Iaşi. La adresele www.itrc.tuiasi.ro şi www.itrciasi.cnet.ro funcţionează situl Institutului Teologic "Sf. Iosif" din Iaşi.

Editura "Serafica"

O dată cu reluarea activităţilor Provinciei Franciscane şi editura şi-a reînceput tipărirea de cărţi, sub denumirea de "Serafica-serie nouă".

În momentul actual, tipărirea şi retipărirea a fost reluată pentru a-şi continua misiunea în rândul creştinilor ei, chiar dacă provincia nu posedă o tipografie proprie.

Cărţile care au văzut lumina tiparului după 1990 sunt în număr de peste 100, multe dintre ele fiind reeditări cerute de credincioşi.

Mesagerul sfântului Anton

Prima apariţie a Mesagerului în limba română o putem înregistra în anul 1994, sub conducerea pr. Petru Albert, sprijinit fiind de către părinţii de la Padova. De atunci, revista apare cu regularitate, o dată la două luni. Scopul revistei este acela de a analiza anumite aspecte din viaţa Bisericii, Universale şi locale, sub semnul spiritualităţii franciscane şi antoniene. Redactorii îşi propun să continuăm opera de evanghelizare începută de sfântul Anton.

O notă specială a Mesagerului românesc constă în faptul ca din cei 8.000 de abonaţi actuali, 3.500 sunt din Biserica Greco-Catolică. Mesagerul sfântului Anton are la inimă această importantă parte a Bisericii lui Cristos şi, în măsura posibilităţilor, încearcă să se adreseze şi catolicilor de rit oriental. De altfel, fraţii franciscani sunt prezenţi în Ardeal şi îşi desfăşoară activitatea lor în mijlocul greco-catolicilor, la Oradea, Arad, Carei şi Holod.

O revistă care apare o singură dată la două luni nu poate să fie decât una de analiză. Nu se poate emite nici o pretenţie în a prezenta toate evenimentele Bisericii locale şi nici măcar cele ale provinciei franciscane. Scopul este evanghelizarea, în conformitate cu spiritualitatea sfântului Anton. Revista doreşte să propună societăţii un mod de lectură a unor evenimente sau realităţi care să conducă la o spiritualitate sănătoasă.

Mesagerul sfântului Anton în limba română nu este traducerea revistei italiene; colaboratorii sunt de fapt toţi din România (Roman, Iaşi, Cluj, Galaţi şi Bucureşti). Totuşi este o revistă ce se tipăreşte în continuare la Padova datorită ajutorului pe care îl oferă părinţii franciscani de la bazilica sfântului. Revista se poate citi şi pe internet la adresa: www.msa.cnet.ro.